În orice melodie Metallica pare că vine un tren marfar către tine, încă de la primele note. Deși James Hetfield și Lars Ulrich au făcut și melodii care se bazează pe momentele lor mai vulnerabile, trupa a funcționat întotdeauna cel mai bine atunci când rula cu 100 de mile pe oră, năvălind cu riff-uri masive pe melodii precum „Fight Fire With Fire” și ‘Master of Puppets’. În timp ce majoritatea melodiilor din catalogul lor vin natural, Kirk Hammett spune că una dintre melodiile lor mai noi îl provoacă mereu.
Cu toate acestea, când s-a alăturat trupei pentru prima dată, Hammett era deja pregătit pentru o bătălie dificilă. Deoarece cea mai mare parte a albumului de debut al trupei, Kill Em All, fusese deja scrisă deja, când trupa l-a lăsat pe Dave Mustaine pentru Kirk Hammett, chitaristul avea o idee destul de bună despre ce urma să cânte, fiind folosit aproape ca chitarist de completare, asta înainte de a primi un loc privilegiat în trupă.
Pe măsură ce grupul a început să facă incursiuni în peisaje sonore mai noi pe piese precum „Fade to Black”, Kirk Hammett și-ar fi găsit încă timp să-și încorporeze tehnica strălucitoare în mix, venind cu riff-uri la melodii precum „Creeping Death” și câteva secvențe de tranziție, în cântece precum „Master of Puppets”.
Vezi și – 10 Dintre Cele Mai Bizare Teorii Ale Conspirației Despre Celebrități
Odată ce trupa a început să devină o forță globală cu The Black Album, Hammett avea să creeze cele mai esențiale piese ale carierei lor, formând geneza riff-ului „Enter Sandman”, înainte ca Ulrich să sugereze restructurarea lui. Deși nu a venit fără greutăți, Hammett și-a lăsat chitara să cânte exact în modul potrivit, interpretând unul dintre cele mai bune solo-uri ale lui, la comanda producătorului Bob Rock, pe piesa „The Unforgiven”.
În timp ce Hammett a avut o contribuție mai substanțială la reinventarea trupei, Load și ReLoad, în cele din urmă a ocupat un loc din spate pe albumul St. Anger, care nu conținea solo-uri de chitară și puțin spațiu pentru el să-și arate trucurille. Când trupa își plănuia marele album de revenire, a existat un riff prea complicat pentru ca Hammett să îl cânte corect.
Vezi și – 10 Fapte Senzaționale Despre Jimi Hendrix: Cât De Multe Lucruri Știm Despre El?
Ajungând la Death Magnetic, piesa „My Apocalypse” prezintă un riff descendent masiv care se simte ca și cum ai fi atras în underworld, în timp ce Hetfield urlă agresiiv în microfon. Când a vorbit cu Guitar Center, Hammett a continuat să spună cât de multe probleme i-a cauzat riff-ul, amintindu-și:
„Acesta este un riff pe care sper să îl primesc în fiecare seară, pentru că atunci când acel riff începe, eu sunt singurul care îl cântă. Dacă nu exersez acel riff, sunt susceptibil să-l gherlesc.”
Deși nu este cea mai complexă melodie Metallica compusă vreodată, „My Apocalypse” este practic verișoara spirituală a „Dyers Eve” de pe And Justice for All. După ce un album care aduce plus valoare stilului heavy metal, melodia este momentul în care ascultătorul realizează că trupa nu are de gând să o lase mai moale, mergând din plin până la sfârșit.
Deși Death Magnetic poate să nu fi fost cel mai acceptat album Metallica, nu trebuia să fie următoarea apariție gen „Enter Sandman”. După povestea tragică a albumului St. Anger (care apropo, mie chiar îmi place foarte mult), acest album a dovedit că Metallica nu și-a pierdut drumul.
Support Us
Dacă te regăsești în contentul nostru și îți place, sprijină activitatea Contemporary-Establishment și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de nimeni, așa ca site-ul și toată această intreprindere functionează din fonduri proprii.
2,00 EUR

Bravo por Matálica.