5 piese rock care au zguduit lumea - contemporary-establishment

5 piese rock care au zguduit lumea

Muzica rock’n roll face lumea să se rostogolească. Muzica rock are propria „personalitate” și fanii o văd ca pe un gen muzical superior. De asemenea nu este un secret c rock’n roll-ul, a influențat societatea, într-un mod în care nici un alt gen de muzical nu a făcut-o.

Hai să vedem câteva piese, care au avut un impact axtraordinar asupra lumii.

“Helter Skelter” – The Beatles

Piesa “Helter Skelter” este privită drept o influență cheie, în dezvoltarea muzicii heavy metal. Paul McCartney a găsit inspirația pentru cântec, într-un interviu cu Pete Townshend de la The Who, și a vrut ca „Helter Skelter” să fie cel mai tare și mai zgomotos cântec pe care trupa The Beatles l-a făcut vreodată.

Melodia a fost lansată în noiembrie 1968 și a devenit rapid foarte popular. Totuși, nu a fost un drum ușor, doarece a fost nevoie să fie cântată de 18 ori, pentru a finaliza înregistrarea. De atunci, multi artiști au făcut cover dupa ea, inclusiv Aerosmith, Mötley Crüe, U2 și Oasis.

Mortal Kombat 11 Ultimate – PS4/PS5 (PSN) Key EUROPE

În timp ce versurile aparent inocente, erau despre un tobogan dintr-un loc de joacă, ca metaforă a ascensiunii și decăderii unui imperiu, Charles Manson…da..acel Charles Manson, le-a interpretat într-un mod diferit.

Pentru el, versurile incitau la crimă și război rasial. În timpul procesului său, el a declarat: „Înțeleg ce vrea să spună. Spune ridică-te. Spune ucide. De ce dați vina pe mine? Nu eu am scris piesa.”

“House of the Rising Sun” – The Animals

Versiunea The Animals din 1964 a acestei clasice piese folk-rock, a fost și cea mai de succes și a ajuns pe primul loc in topurile UK Singles Chart. Vocalistul Eric Burdon, adezvăluit în timpul unui interviu, că a auzit melodia cântată de Johnny Handle, și că trupa a ales să o înregistreze din cauza soundului său „special.”

Au început să își închidă concertele cu această piesă, în timpul turneului cu Chuck Berry și au fost uimiți de reacția copleșitoare din partea publicului.

De spune că Bob Dylan a fost inspirat să „o dea pe electric” după ce a auzit versiunea “House of the Rising Sun” de la The Animals.

“Seven Nation Army” – The White Stripes

Primele note legendare ale „Seven Nation Army” au făcut din această piesă un hit printre fanii…fotbalului.

Cântecul nu a fost un hit instant, atunci când a fost lansat de duo-ul rock The White Stripes, dar a durat doar șase luni pentru ca melodia să devină un element de bază al meciurilor de fotbal.

Popularitatea sa extremă de pe stadioanele de fotbal, este atribuită echipei belgiene Club Brugge, care a cântat riff-urile piesei, în timp ce sărbătoreau victoria împotriva AC Milan din 2006.

În cele din urmă „Seven Nation Army” a fost desemnată drept, una dintre cele mai bune cântece ale anilor 2000 și a contribuit foarte mult la popularitatea trupei The White Stripes.

“My Generation” – the Who

Trupa The Who este considerată încă, una dintre cele mai influente trupe rock, ale secolului XIX. Trupa a vândut peste 100 de milioane de albume și sunt creditați pentru dezvoltarea operei rock, utilizarea sintetizatoarelor precum și a stack-urilor Marshall.

Sunt foarte cunoscuți pentru cantece precum „Substitute”, „I Can See for Miles” și „Pinball Wizard”.

Cel mai bun single din Marea Britanie, „My Generation”, include o bâlbâială vocală și adevenit un hit masiv. A luat premii Grammy, au fost indus în Hall of Fame și a fost de asemenea, centrul unui zvon ciudat, care spunea că versurile au fost inspirate de Regina Mamă, care chipurile îl dăduse afară din casă pe chitaristul Pete Townshend.

Townshend a respins această afirmație și a argumentata că piesa era de fapt despre trasarea unei linii între generațiile care au trăit Al Doilea Razboi Mondial și oamenii care s-au născut la sfârșitul acestuia.

“Comfortably Numb” – Pink Floyd

Pink Floyd a fost menționată drept o trup nemuritoare și rămâne extrem de populară și în zilele noastre. Ei au fost forța din spatele The Dark Side of the Moon și The Wall, printre altele, și sunt recunoscuți drept cea mai mare trupă de progresiv din lume.

Povestea trupei include momente foarte întunecate, inclusiv declinul sănătații psihice a vocalistului Syd Barrett, care a fost forțat să se retragă în anul 1968. Aceste momente și-au făcut loc în multe din melodiile înregistrate de Pink Floyd, tristețe palpabilă în versuri.

În anul 1980, trupa a lansat ceea ce avea să devină un hit monstru: „Comfortably Numb”.

Cântecul este considerat unul dintre cele mai bune piese de la Pink Floyd și mulți fani, au declarat că solo-ul de chitară al lui David Gilmour, este cel mai bun solo realizat vreodată.

Roger Waters, cel care a scris versurile, a spus c a fost inspirat de propria copilărie și de momentele în care era bonlav și avea febră.

Abonează-te la NewsLetter-ul nostru aici – https://bit.ly/3qnCL6m

7 comentarii la „5 piese rock care au zguduit lumea”

  1. Erwin Lucian Bureriu – Timișoara, România – CV BURERIU, ERWIN LUCIAN Profilul: poet, prozator, eseist, jurnalist. Studii: Facultatea de Filologie, Universitatea Timișoara (1960-1965). Profesii și locuri de muncă: reporter și redactor la Radioteleviziune (1968-1972), secretar principal de redacție la revista Orizont din Timișoara (1972-1990), manager al librăriei proprii Altera Pars (2001-2009). Anul debutului în literatură: 1960, poezia „Primul om”, revista Scrisul bănățean Timișoara. Anul debutului editorial: 1968, volumul de versuri „Afectivități conștiente”, Editura pentru literatură, colecția Luceafărul. Anul primirii în Uniunea Scriitorilor: 1968. Colaborări reviste și publicații literare: Scrisul bănăţean, Orizont, Luceafărul, Gazeta Literară, România literară, Viaţa Românească, Radio și Televiziune în emisiuni literare, Stvaranije (Serbia), Observatorul (Toronto, Canada), Destine literare (Montreal, Canada), Agero (Suttgart, Germania), Clubul Presei Transatlatice (SUA), Gândacul de Colorado (Denver, SUA), Occidentul, Opinii incomode, Altera pars (publicații online proprii, editate la San Francisco și Timișoara), Actualitatea literară (Lugoj), Orient latin, Banat, Cuvânt românesc, Vrerea, Vestul, Vip în Banat (Timișoara). Volume de autor: „Afectivităţi conştiente", versuri , Editura pentru literatură, 1968; „Concert pentru mâna stângă", proză, Editura Facla, 1978; „Viaţa refolosibilă", proză, Editura Facla, 1983; „Marele solstiţiu", versuri, Editura Facla, 1989; „Uraganul de fier", roman, Editura de Vest, 1996; „Hotel California", eseuri, Editura Excelsior Art, 2012; „Armura demnității”, versuri, Editura Excelsior Art, 2015; „Incendiul fanteziei”, versuri, Editura Betta, 2020; „Amfiloh”, proză, Editura Hoffman, 2020; „Mânecă pe marginea șoselei”, proză, Editura Hoffman, 2020; „Evadare din speranță”, Editura Hoffman, 2020. „Fuga cu avionul”, „Romanticii”, Editura Hoffman 2021, „Leul din Singapore”, Ed.Hoffman,2021, „Adolescentul Garlic”, Ed. Hoffman 2021, „Vânătoare fără sfârșit”, Ed. Hoffman, 2021, „Drumul spre moarte”, Ed.Hoffman, 2021. Volume online: „Muzicologie”, Calameo. Prezența în antologii: „Vârsta de foc”, poezii, Casa regională a creației populare, Banat, 1964; „Laudele soarelui”, poezii, Casa regională a creației populare, Banat, 1965; „O sută de poeți”, Casa centrală a creației populare, București, 1967; „Lirica timișoreană”, Comitetul pentru cultură și artă Timiș, 1970; „Pagini despre Banat”, proză, Biblioteca Județeană Timiș, Editura Marineasa, 2011; „Cuprins sau un fel de imperiu”, poezii, Editura Brumar, 2014. Premii: Premiul special al cenaclului și revistei Observatorul din Toronto-Canada, 2004; Premiu la Concursul Național de Poezie Radu Cârneci, București, 2020; Premiul Societății Helion, 2019. Referințe critice în volume: Mircea Zaciu, „Dicționarul scriitorilor români", 1995: „Dicționarul general al literaturii române", Edtura Academiei, 2004; Marian Popa, „Istoria literaturii române de azi pe mâine", 2003: Alexandru Ruja, „Parte din întreg” ; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, „Scriitori şi lingvişti timişoreni”, Editura Marineasa, 2000, pg. 40; „Dicţionarul General al Literaturii Române", Academia Română, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2004, pg. 710-711: Gheorghe Luchescu, „Din galeria personalităților timișorene", Timișoara, Centrul de conservare și valorificare a creației populare Timiș, 1996; Aurel Sasu, „Dicționar biografic”, Editura Paralela 45, 199; Academia Română, filiala Timișoara, Institutul de studii banatice Titu Maiorescu, „Enciclopedia Banatului. Literatura”, 2016 (SI-J); Casa Radio, București. Alte referințe critice: Lucian Valea, „Scrisul bănățean" nr. 7, 1961; Cornel Ungureanu, „Orizont”, nr. 10, 1968; Pavel Bellu, „Drapelul”, 21 iunie, 1968; M. Simionescu, „Scânteia", 26 iunie 1968: Dumitru Micu, „Gazeta literară”, nr. 31, 1968; Camil Baltazar, „Viaţa Românească”, nr. 10, 1968, pg. 144; Marian Odangiu, „Orizont”, nr 16, 1979 ; Olimpia Berca, „Orizont”, nr. 26, 1989; Ion Arieşanu, „Orizont”, nr 24, 1989; Lucian Hetco, „Agero”-Stuttgart, aprilie 2016; Constantin Dram, Convorbiri literare, mai, 1997; Aureliu Goci, prefață la „Incendiul fanteziei”, 2020.
    Erwin Lucian Bureriu spune:

    Să adăugăm și HOTEL CALIFORNIA cu Eagles.

    1. Alex T. – Pagina Sustine de pe ZaTurk.ro este locul unde pasiunea pentru muzică, artă și cultură alternativă se transformă în acțiune. Proiectul ZaTurk sprijină activ artiști români și internaționali, dar și evenimentele care le dau voce, oferind promovare, expunere și conținut editorial de calitate superioară. Printr-o donație lunară, contribui direct la dezvoltarea proiectului ZaTurk și la creșterea nivelului de producție: mai mult timp dedicat, echipamente mai bune și materiale care spun povești reale din underground și nu numai. Susținând ZaTurk, devii parte din ecosistemul care leagă artiștii de public, ideile de scenă și cultura de viitor. Susține ca să putem susține muzica, artiștii și evenimentele care contează.
      Alex T. spune:

      Urrmează partea a II-a.

      1. Erwin Lucian Bureriu – Timișoara, România – CV BURERIU, ERWIN LUCIAN Profilul: poet, prozator, eseist, jurnalist. Studii: Facultatea de Filologie, Universitatea Timișoara (1960-1965). Profesii și locuri de muncă: reporter și redactor la Radioteleviziune (1968-1972), secretar principal de redacție la revista Orizont din Timișoara (1972-1990), manager al librăriei proprii Altera Pars (2001-2009). Anul debutului în literatură: 1960, poezia „Primul om”, revista Scrisul bănățean Timișoara. Anul debutului editorial: 1968, volumul de versuri „Afectivități conștiente”, Editura pentru literatură, colecția Luceafărul. Anul primirii în Uniunea Scriitorilor: 1968. Colaborări reviste și publicații literare: Scrisul bănăţean, Orizont, Luceafărul, Gazeta Literară, România literară, Viaţa Românească, Radio și Televiziune în emisiuni literare, Stvaranije (Serbia), Observatorul (Toronto, Canada), Destine literare (Montreal, Canada), Agero (Suttgart, Germania), Clubul Presei Transatlatice (SUA), Gândacul de Colorado (Denver, SUA), Occidentul, Opinii incomode, Altera pars (publicații online proprii, editate la San Francisco și Timișoara), Actualitatea literară (Lugoj), Orient latin, Banat, Cuvânt românesc, Vrerea, Vestul, Vip în Banat (Timișoara). Volume de autor: „Afectivităţi conştiente", versuri , Editura pentru literatură, 1968; „Concert pentru mâna stângă", proză, Editura Facla, 1978; „Viaţa refolosibilă", proză, Editura Facla, 1983; „Marele solstiţiu", versuri, Editura Facla, 1989; „Uraganul de fier", roman, Editura de Vest, 1996; „Hotel California", eseuri, Editura Excelsior Art, 2012; „Armura demnității”, versuri, Editura Excelsior Art, 2015; „Incendiul fanteziei”, versuri, Editura Betta, 2020; „Amfiloh”, proză, Editura Hoffman, 2020; „Mânecă pe marginea șoselei”, proză, Editura Hoffman, 2020; „Evadare din speranță”, Editura Hoffman, 2020. „Fuga cu avionul”, „Romanticii”, Editura Hoffman 2021, „Leul din Singapore”, Ed.Hoffman,2021, „Adolescentul Garlic”, Ed. Hoffman 2021, „Vânătoare fără sfârșit”, Ed. Hoffman, 2021, „Drumul spre moarte”, Ed.Hoffman, 2021. Volume online: „Muzicologie”, Calameo. Prezența în antologii: „Vârsta de foc”, poezii, Casa regională a creației populare, Banat, 1964; „Laudele soarelui”, poezii, Casa regională a creației populare, Banat, 1965; „O sută de poeți”, Casa centrală a creației populare, București, 1967; „Lirica timișoreană”, Comitetul pentru cultură și artă Timiș, 1970; „Pagini despre Banat”, proză, Biblioteca Județeană Timiș, Editura Marineasa, 2011; „Cuprins sau un fel de imperiu”, poezii, Editura Brumar, 2014. Premii: Premiul special al cenaclului și revistei Observatorul din Toronto-Canada, 2004; Premiu la Concursul Național de Poezie Radu Cârneci, București, 2020; Premiul Societății Helion, 2019. Referințe critice în volume: Mircea Zaciu, „Dicționarul scriitorilor români", 1995: „Dicționarul general al literaturii române", Edtura Academiei, 2004; Marian Popa, „Istoria literaturii române de azi pe mâine", 2003: Alexandru Ruja, „Parte din întreg” ; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, „Scriitori şi lingvişti timişoreni”, Editura Marineasa, 2000, pg. 40; „Dicţionarul General al Literaturii Române", Academia Română, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2004, pg. 710-711: Gheorghe Luchescu, „Din galeria personalităților timișorene", Timișoara, Centrul de conservare și valorificare a creației populare Timiș, 1996; Aurel Sasu, „Dicționar biografic”, Editura Paralela 45, 199; Academia Română, filiala Timișoara, Institutul de studii banatice Titu Maiorescu, „Enciclopedia Banatului. Literatura”, 2016 (SI-J); Casa Radio, București. Alte referințe critice: Lucian Valea, „Scrisul bănățean" nr. 7, 1961; Cornel Ungureanu, „Orizont”, nr. 10, 1968; Pavel Bellu, „Drapelul”, 21 iunie, 1968; M. Simionescu, „Scânteia", 26 iunie 1968: Dumitru Micu, „Gazeta literară”, nr. 31, 1968; Camil Baltazar, „Viaţa Românească”, nr. 10, 1968, pg. 144; Marian Odangiu, „Orizont”, nr 16, 1979 ; Olimpia Berca, „Orizont”, nr. 26, 1989; Ion Arieşanu, „Orizont”, nr 24, 1989; Lucian Hetco, „Agero”-Stuttgart, aprilie 2016; Constantin Dram, Convorbiri literare, mai, 1997; Aureliu Goci, prefață la „Incendiul fanteziei”, 2020.
        Erwin Lucian Bureriu spune:

        O aștept cu interes.

Lasă un răspuns