Music journalism (or „music criticism”) is media criticism and reporting about music topics, including popular music, classical music and traditional music. Journalists began writing about music in the eighteenth century, providing commentary on what is now regarded as classical music. In the 1960s, music journalism began more prominently covering popular music like rock and pop after the breakthrough of The Beatles. With the rise of the internet in the 2000s, music criticism developed an increasingly large online presence with music bloggers, aspiring music critics, and established critics supplementing print media online. Music journalism today includes reviews of songs, albums and live concerts, profiles of recording artists, and reporting of artist news and music events.
Stone Sour continua sa lanseze demo-uri cu melodii mai vechi. De aceasta data am gasit demo-ul din 1996 „Take a Number” care va aparea mai tarziu pe albumul „Stone Sour” din 2002. Piesa il in componenta pe fostul basist si chitarist din 1993 Shawn Economaski. Solo-ul de pe aceasta piesa ii apartine.
Ce a declarat chitaristul Josh Rsand despre track.
„Atunci cand incercam sa ne dam seama ce melodii sa apara pe albumul „Stone Sour” Take a Number tot continua sa apara pe lista. Aceasta este inregistrarea originala din 1996, cu Shawn facand solo-ul de chitara.”
Stone Sour este o trupa de rock americana formata in Des Moines, Iowa in 1992. Trupa a cantat timp de cinci ani inainte de a se desfiinta in 1997. S-au reunit in 2000 iar in 2015 grupul era format din Corey Taylor (vocal/chitarist), Josh Rand (chitara), Christian Martucci (chitara), Johny Chow (bas) si Roy Mayorga (tobe). Membrii de la inceputurile trupei Joel Ekman (tobe, percutie) si Shawn Economaki (chitara bas) au parasit trupa in abnul 1996, respectiv in 2011. De asemenea chuitaristul Jim Root a plecat in 2014.
JBL Tune 120TWS
Pana in ptrezent Stone Sour a lansat sase albume de studio Stone Sour (2002); Come What(ever) May (2006); Audio Secrecy (2010); House of Gold & Bones – Part 1 (2012); House of Gold & Bones – Part 2 (2013) and Hydrograd (2017). De asemenea aun lansat si un album digital live, Live in Moscow in 2007. Albumul Hydrograd a fost lansat in iunie 2017 si este primul album ce il au ca chitarist Christian Martucci.
Stone Sour a castigaat doua nominalizati la Premiile Grammy, ambele pentru „Best Metal Performance” pentru single-urile „Get inside” in 2003 si „Inhale” in 2004. De la albumul lor din 2002, Stone Sour, grupul a primit o alta nominalizare la Premiile Grammy pentru „Best Metal Performance” pentru single-ul 30/30-150. Trupa a vandut 2,1 milioane de albume inStatele Unite din aprilie 2017.
Sepulturaa avut tot timpul o arma secreta, iar numele sau este Andreas Kisser. Chitaristul nu a fost niciodata frontman-ul sau imaginea grupului, dar abordarea sa tribala unica, in ceea ce priveste fromula thrash metal a a mentinut trupa Sepulturainteresanta dupa toti acesti ani. Machine Messiah din 2017 a adus un sound fresh si asta i s-a datorat lui Andreas.
Quadra este un ulbum unde persista frecventele joase cu parti simfonice, o productie imensa si un sunet si mai imens decat a avut Sepulturavreodata. Sepulturaa fost tot timpul vazuta ca o trupa ce sta bine la capitotlul creativitate, iar albumul Quadra nu face exceptie. Daca partile de cor de pe single-ul „Last Time” nu au fost de ajuns, acest album scoate din Sepultura anumite parti pe care nu le-ai mai auzit pana acum.
Noile elemente intra imediat pe felie cu piesa „Isolation”. Piesa va fi un deschizator excelent al turneului trupei. Productia excelenta completeaza beat-urile salbatice, ce au facut sound-ul Sepulturaunic. „Raging Void” este o melodie pe care fiecare fan Sepulturaar fi trebuit sa o asculte deja. Se reintoarce in zilele de glorie „Roots” dar aduce ideei noi Gojira-ish.
Tobosarul Eloy Casagrande a fost o gaselnita impresionanta in 2013. Pe acest album este probabil cea mai buna reprezentatie de pana acum – o abordare poliritmica, imprevizibila care nu este foarte usor de realizat. Aceste ritmuri combinate cu sound-ul monolitic de chitara a lui Andreas Kisser face track-ul sa sune fantastic.
Cea mai ciudata piesa este „Agony of Defeat”. Ti-ar fi iertat gestul, daca ai fi verificat de doua ori, ce album ai pus atunci cand auzi elemente ce aduc a Nightwish. Nu ne-am fi asteptat la asta nici intr-un milion de ani, dar functioneaza bine.
„Guardians of Eartch” iti arata pe fata dragostea lui Andreas Kisser fata de metalul melodic suedez dand un efect electizant. Ai putea sa juri ca este vro piesa pierduta a celor de la In Flames sau Dark Tranquility. O orchestra ii sustine constant riff-urile lui Kisser. Totul se construieste pana la „Fear, Pain, Chaos, Suffering” piesa ce inchide albumul Quadra.
Acest track duce la extrem senzatia ca acest album este atat de diferit fata de celelalte. Aceasta piesa este un featuring cu Emmily Barreto de la Far From Alaska si va testa enorm rabdarea fanilor. Sectiunile simfonice sunt incredibile.
Totusi fanii old school a trupei nu trebuie sa dispere. „Capital Enslavement” suna a piesa de pe Chaos A.D. Fanii diehard ar trebui de asemenea sa asculte si „Ali”, „Auttem” si „The Pentagram” – o piesa intrumentala care arata ce fel de instrumentisti sunt in trupa de cand Max a parasit trupa. Nu iti face griji. Ei nu au abandonat stilul de pe Roots. Daca ar fi ceva de criticat, ar fi piesa „Means to an End”. Nu este nimic in neregula cu acst track, este o piesa Sepulturape care ai mai ascultat-o.
Sepulturanu a mai avut nimic de demonstrat nimanui de ceva vreme. Dar pe Quadra , acestia si-au gasit un nou scop si un sound nou in timp ce isi mentin totusi sound-ul calsic ce i-a facut cunoscuti. Este un material foarte bine lucrat care merita tot respectul.
Mr. Bungle, trupa de thrash metal experimental formata din Mike Patton, Trey Sprunce si Trevor Dunn au avut p[rimul concert in ultimii 20 de ani la Fonda Theatre din Los Angeles.
Scott Ian (Anthrax, S.O.D.) si Dave Lombardo (Slayer, Suicidal Tendencies, Dead Cross) au intregit trupa lineup-ul Mr. Bungle in timp ce au concertat intr-un show de 85 de minute (17 piese). In mod surprinzator seara a inceput cu Patton cantand “Won’t You Be My Neighbor” inainte de a incepe riff-ul pentru “Anarchy Up Your Anus” de pe demo-ul din 1986, The Raging Wrath Of The Easter Bunny.
Mr. Bungle a continuat sa interpreteze mai multe piese de pe The Raging, precum si piese inedite scrise in acea perioada. In plus au facut coveruri dupa Corrosion of Conformity, Cro-Mags, Siege, and Circle Jerks inainte de a incheia show-ul cu “Fuck the USA” a celor de la The Exploited.
Te poate interesa si:
Vezi mai jos material video cu concertul completiar mai jos vei gasi setlist-ul concertului. Mr. Bungle va mai avea concerte in Los Angeles, San Francisco si New York.
Dupa reuniunea cu Mr. Bungle, Mike Patton se va alatura trupei Faith No More pentru a pune la cale urmatorul turneu.
Mr. Bungle este o trupa de rock experimental Americana din California de Nord. Cunoscuta pentru stilul extrem, trupa trece prin mai multe genuri muzicale in timpul unei singure melodii incluzand heavy metal, avantgar jazz, ska, discu si funk. Multe melodii Mr. Bungle au o structura neconventionala si utilizeaza o gama larga de instrumente si sample-uri. Show-urile live au prezentat adesea membrii trupei imbracati in varii personaje, cu masti ascunzandusi adevarata identitate.
Trupa a fost fondata in Eureka, California in 1985 inca din perioada in care membrii erau inca in liceu si a fost numita dupa un personaj din filmul educational pentru copii din 1959, Beginning Rezponsibility.
Pastreaza-ti calmul acum: Billy Corgan a pus un teaser prin care anunta un nou album Smashing Pumpkins. In timpul unui recent interviu, el a dezvaluit ca trupa recent reunita, intentioneaza sa lanseze un album dublu mai tarziu in acest an.
Acum cateva zile, Corgan a stat de vorba cu Tennessean pentru a discuta despre noul sau album solo, Cotillions si despre celeleale proiecte la care lucreaza in studiourile de inregistrare Nashville Music Show. In cele din urma subiectul a a ajuns la trupa Smashing Pupkins si a vorbit destul de mult despre viitorul trupei din Chicago.
Corgan – care prefera acum sa fie vazut in media William Patrick Corgan (numele sau aintreg) – a declarat ca Smashing Pumpkins a inregistrat 21 de piese noi in Nashville pentru un album dublu „destul de diferit”. El a continuat sa il numeasca „primul album adevarat” de la reuniunea trupei deoarece „sau dat de-a dura si au creat un album clasic.” „am aruncat totul pe perete, ca sa vedem ce se poate intampla”
„Acesta este primul album de dupa 2000 la care eu, James si Jimmy am lucrat foarte mult timp. Are o baza conceptuala mai bine definita si este o versiune mai amanuntita a muzicii Smashing Pumpkins.” el a continuat. „Ultimul pe care l-am inregistrat cu Smashing Pumpkins a fost ceva de genul: hai sa mergem repede la studio, hai sa inregistram repede, repede cateva chestii si sa il lansam. Fie ce o fi. De asta sunt incantat de acest nou album pe care il facem, deoarece riscam putin si incercam sa aducem ceva nou.”
Daca acest album se potriveste cu descrierea lui Corgan, atunci fanii Smashing Pumpkins care iubesc Siamese Dream and Mellon Collie si Infinite Sadness vor fi cu adevarat multumiti. Pana atunci poti asculta discografia Smashing Pumpkins pentru a-ti face incalzirea.
Acest lucru ar putea explica de asemenea de ce exista si cateva date pentru un turneu Smashing Pumpkins. Poate cine stie. In curand ii vom vedea si in Romania?
In cea de a 62-a editie de decernare a premiilor Grammy trupa Tool a castigat premiul pentru „Best metal performance”. Danny Carey si Justin Chancellor au fost prezenti la ceremonia de decernare a premiior. Vezi filmulete cu speech-ul de acceptare a premiului.
Tool isi extind de asemenea turneul Fear Inoculum pana in luna martie cu inca 4 locatii in care vor concerta.
Tool au fost nominalizati in categoria „Best Rock song”, o categorie care nu se afla in show-ul principal. Haideti sa vedem o lista cu nominalizarile si castigatorii pentru „Best rock song” si „Best rock album”
Best Rock Song: Tool – Fear Inoculum
The 1975 – Give Yourself a Try
Vampire Weekend – Harmony Hall
Brittany Howard – History Repeats
Gary Clark Jr. – This Land – WINNER
(Clark Jr. also won for Best Rock Performance.)
Best Rock Album:
Bring Me the Horizon – amo
Cage the Elephant – Social Cues – WINNER
The Cranberries – In the End
I Prevail – Trauma
Rival Sons – Feral Roots
Vița de Vie – OFF PLAYLIST
@ BT Live Limited Edition
Comanda Bilete
Încheiem seria BT Live Limited Editionpe 9 aprilie alături de Vița de Vie, o trupă reprezentativă a scenei muzicale autohtone, care revine pe scena din Control cu un concept special de show: Vița de Vie OFF PLAYLIST.
În cei peste 24 de ani de activitate, Vița de Vie a dăruit publicului zece materiale discografice și a crescut alături de fanii săi, cu care a dezvoltat o reală legătură de simbioză. Printr-o intensă activitate concertistică, trupa a rămas aproape de publicul din întreaga țară, iar refrenele pieselor îndrăgite au răsunat în toate cluburile și la scenele marilor festivaluri naționale.
Pe 9 aprilie, Vița de Vie va face un cadou inedit publicului din Control, cântând în premieră piese de pe albumele lansate până acum, care însă nu au ajuns să fie prinse în playlistul de concert. Vomavea astfel șansa de a fi introduși într-un nou univers liric și sonor printr-un concert unic ce se va adăuga la portofoliul Vița de Vie înțesat de proiecte speciale, colaborări inedite cu artiști din zona underground dar și mainstream, reorchestrari și reeditări remarcabile, turnee tematice originale și campanii sociale desfășurate cu dedicare și sinceritate.
Artiștii cooptați în seria BT Live Limited Edition sunt o parte dintre cei care au introdus și conturat curentul alternative rock în peisajul sonor românesc în perioada anilor 2000 și care nu încetează să se reinventeze și să cucerească noi și noi valuri de ascultători.
Biletele vor fi disponibile în avans, în rețeaua Eventbook.ro, dar și în seara evenimentului, la intrarea în Club Control (Str. C-tin Mille, nr.4, București) în limita spațiului disponibil.
TOMBOLA #LuckyBTLive
Toți plătitorii de bilete vor putea participa, în seara concertului, la tombola Lucky BT Live, care are ca premiu o chitară electrică Gretsch.
Detaliile despre tombolă vor fi anunțate la intrarea în sala de concert, dar și în avans pe pagina eventimentului.
Dovedind că are cea mai dinamică și non-conformistă abordare de pe piața bancară, Banca Transilvania a sprijinit cultura alternativă națională prin promovarea creațiilor muzicale din cele mai diverse genuri și a performance-urile sub umbrela BT Live.
Banca Transilvania şi Control Club își uneau forțele în toamna anului 2016 pentru a da naștere conceptului BT Live, un proiect menit să susțină activitatea muzicienilor români și să aducă mai aproape de sufletul publicul autohton o serie de reprezentanții artistice memorabile.
Banca Transilvania a ajutat astfel artiștii authtoni să își poarte muzica prin toate colțurile țării, atât prin prezența la cele mai importante festivaluri autohtone, cât și pe calea undelor radio, dar și pe scenele cluburilor Control (București) și Form Space (Cluj), prin inițiativa BT Live care acoperă o mare varietate de stiluri și stadii de notorietate artistică.
Se pare ca nu mai exista loc de contradictie pentru cine castiga coroana; s-a dovedit stiintific ca frontman-ul Queen, Freddie Mercury a fost cel mai tare vocalist din toate timpurile.
Tuturor ne place Queen, sau cel putin o melodie. Nu cred ca exista cineva care sa nu recunoasca melodia Bohemian Rhapsody. Freddie Mercury a fost cu adevarat un „master” al propriilor corzi vocale.
Am auzit o groaza de teorii despre ceea ce a facut vocea lui Mercury atat de speciala. Cum ar fi zvonul ca avea un range de patru octave sau modul in care dintii proeminenti i-au creat o voce distinctiva si i-au imbunatatit calitatile vocale. Se pare ca acum avem cu adevarat un raspuns din partea expertilor in legatura cu acest subiect.
Un grup de oameni de stiinta din Austria, Cehia si Swedia s-au reunit pentru a crea un studiu publicat in Logopedics Phoniatrics Vocology. Acestia au descoperit niste lucruri destul de interesante despre legendarul Freddie Mercury.
In timp ce multi l-au considerat pe Mercury tenor, analiza a 6 interviuri a scos la iveala faptul ca vocea sa vorbita, avea o frecventa 117.3 Hz ceea ce ar fi specifica pentru baritoni.
Combinat cu „dovezile anecdotice” prin care Freddie Mercury a refuzat oportunitatea de a canta in duet piese de opera deoarece fanii nu i-ar recunoaste vocea de bariton, oamenii de stiinta sunt siguri ca Mercury era destul de talentat pentru a trece de range-ul de baza si explora partile de tenor.
In termeni mai simpli, Freddie Mercury si-a fortat barierele vocii si culmea, a reusit cu succes.
Din cauza faptului ca Mercury ne-a parasit in 1991, oamenii de stiinta, evident nu au reusit sa ii studieze vocea live. In schimb i-au dat vocalistului Daniel Zangger Borch un task destul de greu. Si anume sa imite vocea muzicala a lui Freddie Mercury si au studiat cea au putut din acest experiment.
Laringele lui Borch a fost filmat la 4000 fps pentru ca oamenii de stiinta sa poata analiza ceea ce au vazut. Asta pentru asi face o idee despre ceea ce facea exact corpul lui Mercury, pentru a atinge acea vocea puternica pe care o cunoastem cu totii.
In acest studiu al vocii sale, s-a dedus faptul ca Freddie Mercury a folosit foarte mult note subarmonice. Acest lucru inseamna ca pliurile ventriculare vibrau impreuna cu faldurile vocale.
Vesti proaste pentru restul vocalistilor – acest lucru nu este asemanator cu o tehnica oarecare de respiratie sau orice te mai invata profesorii de canto. Corzile vocale ale lui Mercury pur si simplu vibrau mult mai rapid decat cele ale unui om oarecare.
In timp ce un vibrato tipic se claseaza intre frecventele de 5.4 Hz si 6.9 Hz, cel a lui Mercury era de 7.04 Hz.
Daca ai studiat fonetica, in orice moment al vietii probabil vei cunoaste termeni precum „falduri ventriculare ” si toata aceasta polologhie despre frecvente si alte nebunii. Daca nu, vom rezuma toata treaba la faptul ca Freddie Mercury avea o voce magica, chiar unica.
Cercetatorii au explicat intr-un mod foarte complicat modul in care vibrau corzile vocale ale lui Freddie Mercury spunand:
„Quantitative analysis utilising a newly introduced parameter to assess the regularity of vocal vibrato corroborated its perceptually irregular nature, suggesting that vibrato (ir)regularity is a distinctive feature of the singing voice.”
Asa ca mna – chiar daca este greu de inteles, corzile vocale l-au facut pe Freddie Mercury cel mai tare vocalist ever.
Basistul System of A Down, Shavo Odadjiancontinua sa fie ocupat in continuare, timp ce trupa s-a principala continua pauza de la a face inregistrari. Shavo a inceput acum un nou proiect in timp de System of A Down va fi pe locul doi.
Noua trupa a lui Shavo Odadjian se numeste North Kingsley, iar acesta a dezvaluit geneza proiectului pe social media, saptamana trecuta pe 17 ianuarie. Pe langa membrul System of A Down, trupa ii include pe muzicienii Ray Hawthorne si Saro Paparian. Ma jos gasesti anuntul cu dezvaluirea noului proiect.
„Sunt mandru sa anunt noul meu proiect Noth Kingsley„, a dezvaluit Odadjian intr-un mesaj impreuna cu o fotografie a trio-ului. In imagine basistul Shavo Odadjian sta asezat intr-un fotoliu in timp ce Hawthorne si Paparian il flancheaza pe niste scari. Odadjian a adaugat „va aparea si muzica.”
Melodiile trupei North Kingsley vor ajunge probabil la ascultatori inaintea trupei principale a lui Odadjian. Asta cu toate ca basistul declara acum doi ani ca System of A Down „pregateste materiale grele…” si ca abia asteapta sa fie lansate.
Dar asta nu inseamna ca fanii System of A Down nu vor primi nimic intre timp. Trupa impreuna cu vocalistul Serj Tankian va pleca in turneu anul acesta, iar pe itinerar apar Nova Rock Austria, Download Festival in anglia si Resurection Fest in Spania.
Te poate interesa si:
Shavo Odadjian este nascut pe 22 aprilie 1974, este muzician, compozitor, multi-instrumentist, regizor de videoclipuri muzicale si pictor de origine armeana. Este cel mai bine cunoscut drept basist si backingvocal pentru formatia castigatoare a premiului grammy, System of a Down.
In timpul hiatusului trupei din 2006 pana in 2010, Odadjian a colaborat cu RZA fondatorul Wu-Tang Clan intr-un proiect intitulat AcHoZeN. Melodiile acestora se regasesc pe coloana sonora a filmului Babylon AD. Pe langa Rza, Odadjian a mai colaborat pentru coloanele sonore ale unor filme celebre cu Hans Zimmer. Acesta foloseste de obicei chitarele bass Gibson Thunderbird, Fender Jazz Bass, Ibanez BTB si Music Man StingRay dar de ceva timp canta pe Warwick.
Inainte de a ajuta trupa Linkin Park in drumul catre faima, Chester Bennington a cantat intr-o alta trupa din Phoenix, Arizona intitulata Grey Daze. Trupa alt-rock a lansat doua LP-uri de care foarte putin au auzit, Wake Me si No Sun Today. Niciodata nu au luat avant din cauza problemelor financiare si artstice intanlite in acea perioada. In urma succesului lui Bennington, el si ceilalti membri ai trupei s-au reunit in 2017 si au decis sa refaca acele jam-uri, sa le re-inregistreze pentru afecdreptate proiectului Grey Daze.
Tragic, Cheste Bennington si-a luat viata inainte ca acele vise sa poata fi indeplinite. Cu ajutorul sotiei vaduve, Talinda – membri grupului Sean Downdell – tobe, Mace Beyers bas si Cristin Davin chitara – si-au luat angajamentul de a termina acest proiect. Primul rezultat a fost piesa „What’s in the Eye” acre ne prezinta vocea incredibila a lui Cheste Bennington intr-un context nou.
Trupa a explicat intentiile lor printr-o scrisoare deschisa pe retelele de socializare transmitand ascultatorilor: „Pana in luna februarie 2017 am inceput sa inregistram iar in iunie, Chester si Sean au anuntat reuniunea, cu un concert live planificat pentru toamna respectiva. Din pacate, asa cum stim cu totii, aceste lucruri nu s-au mai intamplat.”
Versurile piesei „What’s in my Eye” au fost compuse la comun Cu Bennington si Dowdell si expun povestea mortii unui prieten intr-un accident de masina, Ca atare melodia atinge o coarda deosebit de sensibila acum in lumina mortii prematuri a lui Chester Bennington.
„What’s In The Eye” va aparea pe noul album Gray Daze, care va aparea sub Loma Vista Recordings si va avea invitati membri Korn, P.O.D si Bush precum si fiul in varsta de 12 ani a lui Bennington. „Cu totii vrem sa indeplinim visul lui Chester de a raspandi muzica Grey Daze asa cum si-a dorit mereu” a declarat trupa in scrisoarea lor. „Abia asteptam ca fanii sai si lumea intreaga sa auda acest nou album. Speram ca il vom face si pe el si pe voi mandri.”
Just Another Lie a lansat un nou single pe numele mare si mic „Checea”
Cine sunt Just Another Lie? Șapte băieți îmbrăcați la costum și o fată cântă reggae-lăutăresc. Pentru cine nu știe, ei sunt copiii nelegitimi ai cuplului Bob Marley – Gabi Luncă. Versuri despre viață, mituri medievale, iubiri neîmplinite și cotidianul românesc. Pe scurt, „versuri cu tâlc, muzică cu zvâc”.
Muzica JUST ANOTHERLIE se pretează pe diverse evenimente: festivaluri, corporate, lansări de bodegi, tăieri de moț și instalări de Windows. Apelați cu încredere și gata de dans.
credit foto Ela Stoica, la Bistro Matrioska
Trupa JUST ANOTHER LIE e formată din Marius Alexandru Ionescu (chitară și chitară bass), Sabin Mihoc (chitară), Cătălin Sauchea (chitară), Andrei Carleciuc (tobe), Georgian Oprea (saxofon) și George Bonea (solist și ukulele).
De la concertul original Metallica S&M pana la renasterea s-a triumfatoare intram in povestea celui mai ambitios proiect al trupei Metallica si anume Metallica S&M2.
Nu trebuie decat sa arunci o privire asupra primelor imagini din documentarul S&M pentru a-ti face o idee despre cat de bizar a gandit Metallica mixul cu orchestra in 1999. Pe masura ce o tanara violonista canta cateva note de muzica clasica in fata camerei, aceasta este abordata de Jason Newsted ce arata foarte maniacal, ii smulge instrumentul din maini si il sparge. „Este inca ok” glumeste James Hetfield „Oamnii din workshop sunt liberi?”
Baietii din Metallica se agitau si faceau misto de ei insisi – iar fanii sunt nerebdatori in legatura cu noul lor proiect. Cu toate acestea un singur fapt este cert: cea mai mare trupa din sfera metal urma sa treaca de berierele muzica normale ale stilului si sa incerce ceva nou, inca o data, alauri de Orchestra Simfonica din San Francisco, pentru un concert deosebit. Avea un potential imens. De asemenea exista si o sansa de a fi un concert complet ratat.
Stim acum, ca a sfarsit prin a fi unul dintre cele mai marfa concerte ale celor de la Metallica: conceptul S&M s-a dovedit a fi unul dintre cele mai complicate din cariera trupei, cu o logistica foart complexa.
„Nu urmam calea cea mai usoara” declara Lars Ulrich in Bay Area News cu 10 zile inainte de colosalul concert Metallica S&M2. Doua concerte urmeaza sa fie facute in San Francisco. Doritori de noi provocari, cei de la Metallica isi testeaza din nou abilitatile.
Anuntul concertului Metallica S&M2 a fost intampinat cu entuziasm aproape din toate partile. Oricum, originalul concert S&M nu a fost chiar ideea trupei. Acestia au fost abordati de compozitorul Michael Kamen, care lucrase anterior cu Pink Floyd, Bob Dylan si Eric Clapton si a incercat sa creeze un proiect dincolo de zona s-a de confort.
In ciuda fatului ca ce se juca mult cu ideea de heavy metal, sa aduci o orchetra simfonica in peisaj, a fost un punct de negasit pe lista celor de la Metallica. Cand au fost anterior intrebati despre ceea ce cred in legatura cu asta, raspunsurile lor nu au fost neaparat incurajatoare.
„Nu este ceva ce aveam neaparat in minte” a declarat Jason. „N-am am crezut niciodata ca vom canta cu o orchestra simfonica” adauga Kirk Hammet.”Nu imi displace muzica clasica, dar nu a facut niciodata fata albumelor Dee Purple” declara Lars. Cat despre James? Pur si simplu l-a bufnit rasul.
Si totusi cei de la Metallica au decis sa mearga pe ideea de simfonic, organizand doua concerte in aprilie ’99 la Community Theater din Berkeley, California. Locatia avea o capacitate de 3000 de locuri – unul dintre cele mai modeste orase din Bay Area.
Locul era folosit de obicei pentru a gazdui evenimente de liceu. Denumit scurt S&M (Symphony & Metallica), numele avea sa ofere un extra-level de intimitatea pentru o trupa care de obicei umple stadioane si festivaluri.
Natural pentru Metallica, concertele erau imense. Cei de la NME au etichetat cinic concertul drept a fi „o idee muzicalapietonala” (orice o fi insemnat asta). Cat despre fani? Erau impartiti in doua tabere.
Cei care au simtit ca Metallica au renuntat la stilul metal. Acestia au vazut acest show ca pe o nesimtire departe de scena care deja ii plictisea.
Ceilalti au fost total incantati de perspectiva ca acesta ar putea fi unul dintre cele mai epice concerte metal ever.
De asemenea industria era plina de perdele de fum: „Era pe lista tuturor” confirma Edwin Outwater, unul din instrumentistii din San Francisco Symphony si cel care a ales sa dirijeze concertul Metallica S&M2. „A fost ceva foarte distractiv si uimitor, spre deosebire de alte lucruri pe care le-am facut. A fost imens.”
Poate nu ar trebui sa fim surprinsi de acest proiect, muzica Metallica are ceva in ADN din muzica clasica. Indragitul basist Cliff Burton era un fan al genului clasic, iar restul trupei preluat mult din influenta acestuia asupra compozitiei si armoniei.
„Daca luam spre exemplu For Whom The Bell Tolls, si armoniile sau outro-ul melodic Fade To Black..toare acestea Cliff le-a adus in peisaj” a declarat Lars catre Jeicho podcast in 2017. „Intro-ul de la Fight Fire with Fire..ala a fost mai mult sau mai putin a lui”. Avem mult din back ground-ul lui de muzica clasica. El ne putea vorbi despre Bach, Beethoven si Ceaikovski.”
Atunci intr-un anumit sens, a existat o predispozitie catre S&M si in ciuda haosului aparent ce apasa concertul – documentarul este presarat cu scene de planificare frenetica, intanliri logistice si la un moment dat Lars spune ca tre camera „Whose f**king idea was this” – cu toate astea concertul a avut un succes izbitor. Au mai fost organizate multe concerte S&M la Berlin si New York tot in perioada lui ’99. Albumul a ajuns sa fie premiat cu 5 disuri de platina.
„Trupa a gasit compozitorul si aranjorul perfect in Michael Kamen” a notat Rolling Stone” a caror copozitii de pot fi usor aduse pe Dungeons & Dragons dar si Of Wolf and Man sau Enter Sandman.” Recenzia Hammer a conceptului S&M este si entuziasmata, editorul Robyn Doreian numind concertul „un succes rasunator” mentionand ca „Metallica sunt inca Metallica dar doresc sa faca ceva diferit.” Pentru aceste concerte au fost compuse chiar si doua piese noi „No Leaf Clover” si „– Human„.
Inca de la cel de-al patrulea si ultimul show S&M de la Madson Square Garden a pus capat capitolului simfonic Metallica, se stia ca ar putea exista un remake intr-o zi. Moartea lui Michael Kamen in 2003, i-a determinat insa pe multi sa presupuna ca un asemenea show nu ar mai fi posibil, entuziasmu dirijoruluijucand un rol vital pentru acest proiect. A-10-a aniversare a spectacolelor a venit si a mers mai departe fara prea mult „tam tam” in 2009. Totui au fost unii care au sperat in continuare ca va mai exista runda a doua.
„Daca am putea face ceva asemanator [din nou] ar fi minunat.” a declarat Kirk Hammet pentru 105.7 The Point in 2017. „Dar Metallica este o masinarie mare si este nevoie de timp pentru a crea un asemenea eveniment. Este un efort.”
Nu la mult timp dupa acel interviu, insa, a aparut o oportunitate. O locatie noua in San Francisco, constructie ce a costat un miliard de dolari, si a fost deschisa publicului in 2019 – 20 de la primul S&M. Arena va servi mai ales echipe de baschet NBA Golden State Warriors, dar locuitorii orasului doreau ceva special pentru inaugurare – un spectacol uni ca unei trupe, spre exemplu, care a ajutat la punerea orasului pe scena muzicala Bay Area.
„Stelele s-au aliniat” spune Edwin. „Am auzit svonuri ca se coc chestii, dar deschiderea arenei…acesta era momentul potrivit.”
Dar mai intai proiectul Metallica S&M2, avea nevoie de un dirijor, cineva care nu doar ca il urma pe Michael Kamen, dar care si avea o viziune noua asupra conceptului, acre sa sparga bariere. De la S&M1, trupe de metal precum Within Temptation si Dream Theater au cantat cu orchestre simfonice, mixand orchestratia cu vior si tot tacamul, cu riff-uri heavy. S&M avea nevoie de un restart. Din fericire istoria sa in San Francisco Symphony si iubirea sa fata de muzica rock l-au facut pe Edwin omul ideal pentru acest job.
„Cei de la Simfonie mi-au cerut sa ma implic, datorita asocierea mea cu ei”. ne spune prin telfon dn Chicago, inainte de concerte. „Michael Tilson Thomas, director SFS, stia ca am lucrat mult cu muzicieni rock si am fost confortabil cu aceste tipuri de colaborari.”
De fapt rock-ul si metalul se ragsesc foarte mult in ADN-ul lui Edwin: primul sau spectacol ever, a fost un conecrt Alice Cooper, alaturi de tatal sau, a scris partiruri pentru Cheap Trick, Billy Corgan sau Al Jourgensen de la Ministry. Cand a aparut sansa de a lucra cu Metallica, acesta a fost foarte entuziama. Nu a avut nici un dubiu cu privire la a accepta job-ul si a ajuns repede la pregatirea show-ului.
„M-am intanlit cu Lars de multe ori”, declara el despre pregatiri. „Stau la telefon aproape zilnic, vorbind cu aranjorii, vorbesc cu oamenii de la Metallica si uneori chiar si cu baietii din trupa. Uneori cei de la Metallica vin cu cateva idei si trimitem machetele dupa, astfel incat sa asculte versiunea digitala. Apoi revin cu feedback-uri.”
Desi doreste sa sublinieze si rolurile lui Michael Tilson Thomas si ale organizatorului Bruce Caughlin in orchestratie, este clar ca Edwin a avut o influenta masiva a modului in care Metallica S&M2 s-a reunit – si in mod crucial, cat de diferit va fi fata de prima parte.
„Nu vrei doar sa repeti prima parte” afirma el. „Metallica nu functioneaza asa. Vrem sa cream ceva nou si sa exploram in continuare modul in care o trupa de metal si o orchestra simfonica pot lucra impreuna.”
„Oricine cunoaste trupa Metallica, ar sti ca vom face mix-ul” confirma Lars catre The Chrinicle. „Exista cel putin doua aspecte in ceea ce facem: ne place sa organizam concerte, si ne place sa compunem. Acest lucru contine ambele parti. Avand sansa sa cream ceva nou, sa colaboram si sa aruncam pe fereastra tot ceea ce am facut in ultimii doi ani este un sentiment foarte imbucurator.”
„Le place riscul si sunt neinfricati in legatura cu asta” adauga Edwin. „Ei recunosc ca au vut multe suisuri si coborasuri in cariera. Auincercat lucruri nebunesti, unele functionand mai bine decat altele, si cred ca asta face parte din a fi artist. Probabil este motivul pentru care au ramas impreuna pentru atat de mult timp; este acel sentiment de a merge tot inainte. Este foarte inspirational. Este implicata si o senzatie de frica, dar asta este sutul in fund.”
Doua saptaman mai tarziu, Hammer nu simte frica si entuziasm in jurul Chase Center. Este ceva absolut electizant in locul cu capacitate de 20.000 de locuri. Toata lumea stie ca acest concert este unul special, iar cand Simfonia va urca pe scena la ora 21:00, locul este gata sa explodeze.
Si inca ce concert va f. daca aplauzele orchestrei au fost imense, reactia la intrarea celor de la Metallica pe Ecstasy of Gold a creat isterie. Ca si predecesorul sau, Metallica S&M2 inepe melodia instrumentala The Call of Ktulu, dar pe marcursul show-ului Metallica aduce piese rare, piese noi, reimaginand complet spectacolul.
Unele lucruri functioneaza spectaculos. The Day That Never Comes este extrem de bine conceput in tandemul S&M, exact genul de piesa lenta, cu incarcare emotionala. O raritate The Outlaw Turn, face o reintoarcere binvenita, inca o data dovedind ca piesele metodice Metallica functioneaza mai bine cu imbinarea simfonica.
Capetele de lista tip, Enter Sandman, Nothing Else Matters, One si Master of Puppets ce au un sound previzibil dar grozav. Dintre piesele noi, Halo on Fire si Moth intro Flames se incadreaza perfect in concept, riff-urile frenetice din Moth aveand un soud demential alaturi de instrumentatia orchestrei.
Stlist-ul este impartit in doua. In aprtea a doua intra un Unforgiven III unde il vedem pe James acompaniat de orchestra. Urmeaza piesele St. Anger si All Wihin My Hans „countryficate” care sunt o supriza imenza. O versiune a piese (Anesthesia) de pe KillÉm All este cantata la contrabas de catre un instrumentist.
Dedicata lui Cliff Burton – „i-ar fi placut sa fie aici” spune James – este un moment intim si emotionant. Mai multe suprize apar pe parcurs, dirijate de directorul SFS Michael Tilson Thomas, care aduce un omagiu muzicii clasice s heavy metal prin piesa Iron Foundry de Alexander Mosolov. Este un moment neobisnuit, dar primit cu caldura si care subliniaza determinarea celor de la Metallica de a face spectacolul suprem.
In multe privinte, de mai mare diferenta dintre Metallica S&M2 si S&M1 este scena in sine. Aceasta nu este o scena oarecare, este o scena rotunda, in exterior fiind pozitionata orchestra iar cei de la Metallica fiind inprastiati pe mijloc. Arena unde se desfasoara spectacolul ofera o priveliste incredibila, iar trupa se asigura sa acopere toate punctele, James, Kirk si Rob schimband des locatiile in care se afla.
„Suntem cu adevarat binecuvantati” spune James pe ultimele note din Enter Sandman ce inchide acest capitol Metallica. „Ne-am simtit extraordinar!” Aplauzele si ovatiunile celor 20.000 de oameni tin minute in sir.
„Vai sa-mi bag @#$, asta este de scris in carti” spune Lars cateva ore mai tarziu. „Energia a fost incredibila. Toata lumea din arena a luat-o razna. It was a rocking fucking show!”
Nu ai cum sa nu fii de acord cu el Intr-o era in care trupe mari de metal isi canta hit-urile iar si iar, este incredibil ca Metallica inca sunt in cautarea unor noi provocari. Chiar si ceva de genul Metallica S&M2 – este o victorie orivita cu nostalgie. Incotro se vor indrepta Metallica de acum in colo ramane de vazut, dar un singur lucru este clar: orice vor face in viitor, vor mai urma sigur si alte concerte impreuna cu orchestra simfonica.
Piesa Elder Magik face parte din cel mai recent album ORDINUL NEGRU, Faustian Nights, lasant in colaborare cu Loud Rage Music in format digital, CD si vinil, album care este disponibil aici: