Bine ați venit în secțiunea Social și Anti-Social a site-ului Contemporary Establishment – locul unde explorăm complexitatea și diversitatea interacțiunilor umane în lumea modernă. Fie că sunteți extrovertiți în căutare de noi conexiuni sociale sau introvertiți care apreciază momentele de liniște și introspecție, această secțiune este dedicată înțelegerii și celebrării diverselor moduri în care trăim și comunicăm.
Ce veți găsi în secțiunea Social și Anti-Social:
Psihologia Relațiilor: Articole și studii care explorează dinamica relațiilor interpersonale, de la prietenii și relații romantice la interacțiunile de zi cu zi.
Comportament Social vs. Anti-Social: Analize despre comportamentele sociale și anti-sociale, cum se manifestă acestea și cum influențează viața noastră cotidiană.
Ghiduri de Supraviețuire Socială: Sfaturi și strategii pentru a naviga diferite situații sociale, fie că este vorba de evenimente mari, întâlniri intime sau viața de zi cu zi.
Interviuri și Mărturii: Conversații cu oameni din diferite medii despre experiențele lor sociale și anti-sociale, oferind perspective autentice și diverse.
Tendințe Sociale: Noutăți și analize despre tendințele și schimbările în comportamentul social la nivel global, de la utilizarea rețelelor sociale la mișcări culturale.
Sănătate Mentală și Socializare: Resurse și articole despre impactul interacțiunilor sociale asupra sănătății mentale și cum să găsiți un echilibru sănătos între viața socială și timpul petrecut singuri.
Evenimente și Comunități: Informații despre evenimente sociale și comunități locale sau online unde puteți întâlni oameni cu interese similare sau diferite.
La Contemporary Establishment, înțelegem că interacțiunile umane sunt complexe și diverse. Această secțiune este destinată să vă ajute să navigați prin aceste complexități, oferindu-vă perspective, resurse și suport, indiferent de stilul dumneavoastră de viață. Descoperiți cum să construiți relații autentice, să înțelegeți comportamentele sociale și să apreciați momentele de solitudine. Alăturați-vă nouă în această călătorie fascinantă de auto-descoperire și conectare!
De-a lungul istoriei, lume… în special Statele Unite, a văzut o parte justă de teorii ale conspirației care vin și pleacă. De la reptilieni disimulați în oameni, la chemtrails, e corect să spunem că o parte dintre acestor teorii sunt complet absurde.
Între timp, însă, anumite teorii ale conspirației pe care mulți le-au considerat-o a fi ridicole se dovedesc, de fapt, a fi fapte reale sau fapte conspirative. În astfel de cazuri, adevărul pare a fi mult mai înspăimântător decât ficțiunea.
Iată câteva exemple de astfel de teorii, ce au fost considerate la un moment dat considerate aberații, dar s-au dovedit a fi reale.
Support Us
Dacă te regăsești în contentul nostru și îți place, sprijină activitatea Contemporary-Establishment și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de nimeni, așa ca site-ul și toată această intreprindere functionează din fonduri proprii.
Suntem bucuroși să vă invităm în cadrul campaniei umanitare Bucurie în dăruire, pe care o organizăm cu ocazia Paștelui. Sărbătoarea aduce cu sine nu doar momente de bucurie, ci și oportunități minunate pentru fapte bune. Cu această ocazie, ne-am propus să oferim cadouri la 400 de copii din medii defavorizate, din județul Constanța.
Împreună, vom împărtăși din frumusețea sărbătorilor pascale, aducând un coș de Paște, speranță și seninătate pe chipurile copiilor.
În perioada 22-26 aprilie, între orele 12:00-19:00, la sediul din Mircea Vulcănescu nr. 99-101, București, vom strânge următoarele categorii de donații: cărți (noi sau în stare foarte bună), jocuri și jucării (noi sau în stare foarte bună), produse de igienă, dulciuri și alimente.
Fiecare donație pe care o primim, va fi selectată cu atenție pentru un cadou special, specific vârstei copilului la care va ajunge. Prin urmare, donațiile nu necesită ambalare în prealabil.
Sâmbătă, pe 27 aprilie, vom merge la fiecare din cei 400 de copii pentru a le dărui cadourile personal și a crea amintiri speciale pentru ei. Cei care doresc să sprijine campania prin voluntariat, sunt invitați să acceseze secțiunea Implică-te de pe site.
Fiecare donație este importantă, și aduce cu sine speranță și bucurie în inimile copiilor. Alăturați-vă campaniei noastre pentru o lume mai bună și mai frumoasă, și un gest care pentru acești copii contează.
Somnul reprezintă o plăcere pentru mulți oameni și o pierdere de timp pentru alții. Pentru unii, este doar una dintre necesitățile zilnice ale vieții pe care probabil nu le analizează prea mult.
Dar de ce trebuie să dormim? Care este cel mai bun mod de a face asta?
De ce avem vise și au ele vreo semnificație?
Acestea sunt întrebări care i-au intrigat pe unii oameni în, practic toate societățile umane de-a lungul istoriei.S-au propus multe răspunsuri, iar la un moment dat, cele considerate suficient de populare sau plauzibile au devenit încorporate în cultura diferitelor locuri.
De la interpretările viselor la temeri nefondate, această listă dezvăluie 10 credințe stranii despre somn și vise din întreaga lume.
Support Us
Dacă te regăsești în contentul nostru și îți place, sprijină activitatea Contemporary-Establishment și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de nimeni, așa ca site-ul și toată această intreprindere functionează din fonduri proprii.
Luna ianuarie aduce în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă două noi vernisaje: acumulare.colecție 3, expoziția-colecție de lucrări dăruite de prieteni artiști a co-fondatorului Celulei de Artă, Daniel Loagăr, la spațiul-vitrină din B-dul Carol nr. 53 și experimental I, expoziția de fotografie experimentală a artistului vizual Marius Adrian, la Pop Up Window de la Galeria Kulterra (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106).
„Sunt un colecționar. Microbul mi l-a transmis bunicul meu: când aveam 8 ani, mi-a făcut cadou colecția lui de timbre interbelice. Nu se poate spune că au încăput pe mâini bune, pentru că le-am lipit cu aracet pe un caiet.
Mai târziu, mi-am adunat/strâns propriile colecții. De timbre, de reviste „Anticipația” și „Jurnal SF„, de cărți, camere foto pe film sau albume de artă.
În ultimii ani, o altă colecție a crescut organic în jurul meu – o colecție de artă compusă din lucrări dăruite de prietenii mei artiști. Dar, spre deosebire de cele de până acum, aceasta spune mai multe despre cum mă văd ceilalți decât despre felul cum mă percep eu. Astfel, nu am avut nicio influență, nu am putut controla direcția. Această colecție a crescut în cel mai pur spirit dadaist și va arăta, probabil, eclectic. Dar asta nu înseamnă că nu este a mea și că nu mă reprezintă.”, spune Daniel Loagăr.
Cea de-a treia acumulare de colecție prezentată în Celula de Artă aduce la un loc lucrări de la artiștii Alex Manea, Alexandra Baciu, Louis Kareem Jamal, Ioana Badea, Adelina Cîmpeanu, Denis Nanciu, Andrei Cornea, Anca Coller și Not Bob și, după vernisajul care va avea loc pe 12 ianuarie, începând cu ora 19:00, va putea fi văzută oricând în galeria cu deschidere stradală, până pe 11 februarie.
Iar între 20 ianuarie și 24 februarie, în vitrina ce găzduiește ”artă în vizită” în cadrul programului Feat. Kulterra, se va putea vedea expoziția de fotografie experimental I a artistului vizual Marius Adrian, în care invită privitorii să își imagineze străzile orașului ca pe un teren de joacă pentru tot felul de siluete și umbre.
“La limita dintre real și ireal, dintre conștient și inconștient, este un spațiu unde realitatea obișnuită este suspendată, iar fiecare pas te poartă mai aproape de o lume a viselor.
Fotografiile mele sunt fragmente ale acestei lumi atemporale, care te fac să-ți explorezi atât granițele percepției, cât și simțurile ….”, povestește artistul.
Artistul vizual Marius Adrian este pasionat de video și de fotografie iar stilul pe care vrea să îl abordeze în demersurile sale fotografice este unul experimental, tocmai pentru a nu se bloca într-o singură paradigmă dar își dorește să aibă o constantă în a expune și a explora tot mai multe direcții.
De asemenea, până la finalul lunii ianuarie vor mai putea fi vizitate la Palatul Bragadiru din București expoziția cu vânzare Art for Christmas, ce aduce la un loc lucrări de la aproape 30 de artiști emergenți care au expus în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă în ultimii ani, și expoziția Fețele lui Venus a artistei Gizella Popescu.
Celula de Artă a debutat în 2017 ca un spațiu cu deschidere stradală, care și-a propus să permită lucrărilor să evadeze din spațiul clasic al galeriei, pentru a interacționa cu un public nou, care nu obișnuiește să participe la vernisaje; și în acest context, nemaiexistând o barieră fizică și temporală între obiectul de artă și privitor, se creează un dialog liber, direct și nonconformist.
Galeria vine în sprijinul creației contemporane în ariile tematice ale artelor vizuale și încurajează dezvoltarea de noi forme de expresie artistică accesibilă la orice oră, în spațiul-vitrină de pe B-dul Carol nr. 53, pentru publicul stradal. Cu o prezență de peste 6 ani pe scena artei din București, Celula de Artă a susținut peste 190 evenimente (expoziții, performance-uri, live-uri). Începând cu anul 2022, Celula de Artă și-a extins activitatea printr-un Pop-Up Window în cadrul programului Feat. Kulterra, ce găzduiește ”artă în vizită”, dar și la Galeria Verticală din incinta Random Space, la ArtSafe, singurul depozit profesional și autorizat de artă și obiecte de colecție din România și la Palatul Bragadiru, grație sprijinului oferit de Bulevart.
Noutățile din Celula de Artă se pot vedea pe Facebook și pe Instagram.
Parteneri strategici: Casa Carol, Kulterra Gallery, Random Space, ArtSafe, Palatul Bragadiru.
Parteneri media: Radio România Cultural, Radio București FM, Spotmedia, IQads, Zile și Nopți, B365.ro, Happ.ro, Cărturești, Curatorial, Propagarta, Revista Golan, Ziarul Metropolis, Observator Cultural, The Institute, Zeppelin, Modernism, PRwave, Gonext, Bookblog, 4arte, Empower Artists, Iqool, Munteanu, SMARK, Săfițicuminți.
Support Us
Dacă te regăsești în contentul nostru și îți place, sprijină activitatea Contemporary-Establishment și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de nimeni, așa ca site-ul și toată această intreprindere functionează din fonduri proprii.
Autorul român Daniel Alexandrescu a lansat cartea „Hailbringer. A Romanian Folktale”, un roman fantastic în limba engleză inspirat din tradițiile și basmele românești.
Această lucrare captivantă, publicată independent pe Amazon în format electronic și broșată, îmbină elemente de dark fantasy cu mitologia și folclorul românesc, oferind o perspectivă unică asupra poveștilor tradiționale.
În căușul palmelor din care îți bei realitatea ca un călător însetat de visare, basmul se așează în albia crestată de timp în amprentele tale asemeni unui izvor nesecat de gânduri și dor. George Călinescu spunea despre basm că “este oglindirea vieţii în moduri fabuloase.” Dar când din sânul vieții, memoria nu mai înmugurește sens, iar viermele devine rodul ros de fruct, te uiți înapoi către ființă și încerci să înțelegi cum ai putea să-ți reașezi rădăcinile în visare și mister.
Atunci când lutul din care ești plămădit apasă călătoria, iar larva ce-ar trebui să se preschimbe-n fluture e doar râma care-și sapă-n permanență groapa, spiritul împietrește atât cât să-ți mai grăbească curgerea prin lume. Şi curgi ca și cum nicio albie măreață nu te-așteptă la vărsare și nicio piatră nu-și mai caută luciul și forma în apa tulbure care ești.
Dar te întorci. Nu te poți desprinde de susurul acela molcom care pare că te trece prin timpuri cu toată magia cu care acestea au fost făurite. În vârful picioarelor te reverși în memorie, ca un basm în care eroul desferechează liniștea lumii cu paloșul îngreunat de atâtea doruri.
„Hailbringer. A Romanian Folktale”, urmărește aventura lui Codru, un fost mercenar valah care se întoarce în Transilvania, singurul loc pe care l-a numit vreodată acasă. Deși aflat în căutarea liniștii și solitudinii, Codru este atras pe neașteptate într-o misiune care îi oferă șansa izbăvirii pentru faptele sale trecute.
Într-un context marcat de un război ce fierbe la sud de Carpați și de prezența unei amenințări supranaturale în Valahia, povestea lui Codru se răsfrânge asupra cititorului într-o ploaie de intrigi pline de suspans, fapte de vitejie, personaje intrigante, creaturi de legendă și elemente străvechi din tradiția românească.
Despre autor:
Daniel Alexandrescu, licențiat al Facultății de Filosofie din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și fost jurnalist, aduce în „Hailbringer” experiența sa în domeniul scrisului și pasiunea pentru cultura românească.
Inspirat de istoria medievală a României și de basmele populare, autorul a conceput ideea acestui roman dark fantasy în 2020. După pierderea primului draft în 2023, autorul a reluat scrierea cărții în limba engleză, bazându-se pe notele salvate și pe povestea deja bine conturată.
Descoperă „Hailbringer: A Romanian Folktale”, o carte care vrea să aducă un omagiu bogatului patrimoniu cultural românesc, într-un mod contemporan și captivant.
Dacă te regăsești în contentul nostru și îți place, sprijină activitatea Contemporary-Establishment și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de nimeni, așa ca site-ul și toată această intreprindere functionează din fonduri proprii.
În data de 29 decembrie 2023, Asociația Casa Bună împreună cu Partenerul său, Asociația Rise Project, anunță închiderea proiectului ”WATCH PR – Watchdog – Advocacy – Transparență – Corectitudine – Harta Politicii Românești”, proiect derulat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Scopul proiectului a constat în mobilizarea tinerilor din comunitate și îmbunătățirea procesului de participare civică în vederea creșterii responsabilizării factorilor de decizie publică prin acțiuni concrete de advocacy, watchdog și monitorizare a politicilor publice. Acesta a fost îndeplinit în proporție de peste 100%.
Bugetul total al proiectului a fost de 220.240 EURO, din care valoarea finanțării nerambursabile a fost de 149.800 EURO, iar co-finanțarea din partea Beneficiarilor de 70.440 EURO. Proiectul s-a implementat în România pe o perioadă de 24 de luni, în perioada 01.01.2022 – 31.12.2023.
În urma realizării tuturor activităților propuse, au fost obținute următoarele rezultate:
Peste 3700 de cetățeni informați și conștientizați cu privire la importanța acțiunilor de watchdog și advocacy și rolul acestora în sancționarea derapajelor politice sau din instituțiile publice și reducerea fenomenului corupției;
60 de voluntari instruiți și pregătiți pentru activitatea de cercetare și watchdog de către Coordonatori investigații cu experiență;
Peste 200 de sesizări și petiții online transmise către autorități de către voluntari;
4 campanii de advocacy realizate pentru mobilizarea cetățenilor și sensibilizarea autorităților;
2 consultări organizate cu membrii Parlamentului în vederea inițierii unor modificări legislative care să sporească gradul de transparentizare al veniturilor obținute de persoane aflate în funcții publice;
1 consultare organizată cu membrii Parlamentului în vederea inițierii unor modificări legislative cară să protejeze Pădurile Bătrâne de pe teritoriul României;
2 litigări strategice inițiate, ce urmăresc inclusiv declararea neconstituționalității unor texte de lege pentru ca în final, în ipoteza în care Curtea Constituțională declară neconstituționalitate, ele să fie modificate sau chiar abrogate de către legiuitor și astfel puse în acord cu dispozițiile Constituției cu scopul de a asigura mai multă transparență și integritate în relația cetățenilor cu instituțiile statului;
1 ghid de bune practici privind aplicarea instrumentelor de implicare civică realizat de grupul civic Integritate pe Bune sub coordonarea dnei. Iuliana Rusu și a dnei. Avocat Diana- Elena Iașciurjinschi.
Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia).
Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile.
Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro.
Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.
Support Us
Dacă te regăsești în contentul nostru și îți place, sprijină activitatea Contemporary-Establishment și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de nimeni, așa ca site-ul și toată această intreprindere functionează din fonduri proprii.
București, 20 decembrie 2023 – Parteneriatul dintre Asociația Casa Bună și Fundația PepsiCo, filiala filantropică a companiei PepsiCo, continuă să sprijine facilitarea accesului la alimente nutritive și oportunități economice pentru comunitățile marginalizate din România. Prin sprijinul oferit de Fundația PepsiCo, Casa Bună, o organizație neguvernamentală dedicată susținerii copiilor din Ferentari, București, și din comunitățile rurale Nucșoara și Lerești din județul Argeș, a înregistrat progrese semnificative în 2023 în abordarea disparităților educaționale și insecurității alimentare în rândul tinerilor vulnerabili.
Cu o donație acordată de Fundația PepsiCo în valoare de 150.000 de dolari, Casa Bună a facilitat furnizarea de sprijin educațional, asistență socială, formare profesională și acces la alimente nutritive pentru peste 300 de copii din aceste comunități. Eforturile colective nu numai că au întărit impactul pozitiv în comunitate, dar au avut și o influență deosebită în zonele rurale.
Continuând colaborarea din anul precedent, programul a realizat următoarele în 2023:
Evaluări și planuri de intervenție personalizate:
Peste 300 de copii au trecut prin evaluări cuprinzătoare (citire, scriere, înțelegere text și matematică), rezultând în aproximativ 280 de planuri personalizate de intervenție livrate voluntarilor dedicați copiilor. Progresul a fost evident, deoarece peste 100 de copii au fost reevaluați, iar planurile lor au fost revizuite în funcție de progresele realizate.
Ore de lecții online unu-la-unu:
Peste 200 de copii din comunitățile rurale s-au conectat cu 150 de voluntari din întreaga lume pentru sesiuni săptămânale de lecții online. Un număr impresionant de 8.794 de ore de lecții online unu-la-unu au avut loc în 2023, contribuind la dezvoltarea educațională.
Activitățile offline, în comunități, au făcut diferența:
Un spațiu local din Nucșoara a fost transformat într-un centru educațional, găzduind activități care au implicat 62 de zile petrecute cu copiii în comunitățile rurale. Implicarea a 50 de voluntari și angajarea unui adolescent local au întărit angajamentul nostru față de grija noastră pentru educația copiilor.
Grădinița de Sâmbătă a ajuns la sat
Primul an al activităților de grădiniță în comunitățile rurale a adus 46 de copii, care au participat la activități timp de 11 week-enduri, acumulând un total de 146 de participări.
Abordarea Insecurității Alimentare:
Distribuțiile de alimente în toate cele trei comunități, alături de mesele calde servite la Casa Bună din Ferentari, au jucat un rol crucial în motivarea copiilor să participe activ la programele educaționale și în continuitatea procesului educațional. Cu sprijinul Fundației PepsiCo, 27 de distribuții de alimente au fost organizate în toate cele trei comunități, distribuind 54 de tone de alimente, inclusiv produse lactate, legume, fructe, carne și bunuri neperisabile. Proiectul a susținut peste 120 de familii și s-au organizat 18 week-end-uri de mese calde servite la Casa Bună din Ferentari. 80 de copii au beneficiat, cu 2.250 de porții servite.
„Accesul la alimentele de bază a avut un impact considerabil asupra programului nostru. Participarea copiilor la lecții este acum stabilă, iar copiii sunt mai motivați. Acest lucru este evident nu numai în zonele urbane precum Ferentari, ci și în zonele rurale precum Nucșoara și Lerești, unde accesul la alimente, în special în timpul iernii, este dificil. Coșurile cu alimente au fost cheia succesului programului, asigurând că fiecare copil are hrana de care au nevoie pentru a crește sănătos. Suntem încântați să menținem aceste inițiative pe tot parcursul anului 2023 cu sprijinul partenerilor noștri de la Fundația PepsiCo și suntem mai mult decât bucuroși să le putem extinde în zona rurală, unde nevoia rămâne la fel de mare „, a declarat Anca Sandu, Președintele Asociației Casa Bună.
„Suntem încântați să vedem un impact semnificativ al colaborării noastre cu Asociația Casa Bună, oferind educație și acces la alimente comunităților dezavantajate din România. Această inițiativă, pornită în Ferentari, s-a extins către zonele rurale, abordând nevoile imediate și promovând obiective pe termen lung precum continuarea educației și crearea de oportunități economice. Ca lider global în industria alimentară și a băuturilor, suntem dedicați creării unui lumi mai echitabile și sprijinirii unui viitor durabil pentru toți „, a spus Andrea Pont, Coordonator al Fundației PepsiCo pentru Europa.
Casa Bună este un ONG care sprijină copiii care locuiesc în Ferentari, București, de mai bine de 10 ani. Scopul organizației este de a reduce ratele de abandon școlar, de a sprijini copiii cu resurse de învățare, hrană cu valoare nutritivă și asistență medicală – toate cu scopul holistic de a-i ajuta să reușească în viața lor profesională. Începând din decembrie 2021, Fundația PepsiCo a acordat Asociației Casa Bună o finanțare de 250.000 de dolari pentru a ajuta copiii să dezvolte abilități viitoare și pentru a promova oportunitățile economice acolo unde erau cel mai mult necesare.
Despre Asociația Casa Bună
De mai bine de zece ani, un grup de voluntari condus de Valeriu Nicolae și Hannah Slavik a sprijinit copiii vulnerabili care locuiesc în zona ghetoului din Ferentari, București. Deși scopul inițial era reducerea abandonului școlar, Casa Bună și-a dat seama curând că copiii au nevoie de mai mult decât ajutor la teme pentru a reuși la școală. De asemenea, au nevoie de rechizite școlare, haine și încălțăminte curate, exerciții fizice, hrană sănătoasă, asistență medicală și încurajare. În timp, numărul copiilor implicați în activitățile noastre a crescut, iar grupul de voluntari care oferă sprijin a devenit din ce în ce mai mare. În iulie 2020, această comunitate a decis să ia formă legală și adevenit „Casa Bună”. Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați: https://asociatiacasabuna.ro/.
Despre Fundația PepsiCo
Fundația PepsiCo, filiala filantropică a PepsiCo, investește în elementele esențiale ale unui sistem alimentar durabil cu misiunea de a sprijini comunitățile înfloritoare. Lucrând cu organizații non-profit și experți din întreaga lume, ne concentrăm să ajutăm comunitățile să obțină acces la securitatea alimentară, apă sigură și oportunități economice. Ne străduim să obținem un impact tangibil în locurile în care trăim și lucrăm, colaborând cu alți colegi din industrie, organizații locale și internaționale și angajații noștri pentru a determina schimbări la scară largă în problemele care contează pentru noi și au importanță globală. Aflați mai multe la www.pepsicofoundation.com.
Support Us
Dacă te regăsești în contentul nostru și îți place, sprijină activitatea Contemporary-Establishment și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de nimeni, așa ca site-ul și toată această intreprindere functionează din fonduri proprii.
În perioada 14 decembrie 2023 – 20 ianuarie 2024, la Palatul Bragadiru din București va avea loc cea de-a doua ediție a evenimentului Art for Christmas, expoziție realizată cu ocazia sărbătorilor, cu vânzare, ce aduce la un loc lucrări de la aproape 30 de artiști emergenți care au expus în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă în ultimii ani. Expoziția de artă va avea intrarea liberă pentru vizitatori iar vernisajul și deschiderea vor avea loc pe 14 decembrie, de la ora 19:00.
Artiștii care vor expune lucrări contemporane de artă (pictură, sculptură, mixed media etc.) în secțiunea expoziției de artă cu vânzare curatoriată de Celula de Artă sunt: Alex Manea, Alexandru Răduță, Ana Maria Dranga, Andreea Eliza Petrov, Andrei Tomeci, Beaver, Călin Mihalache, Carla Schoppel, Cristian Branzescu, Cristiana Bucureci, Dana Maria Olteanu, Daniel Loagăr, Denis Nanciu, Diana Bleiceanu, Elena Preda, Gabriela Monica Tîrziu, Gizella Popescu, Ingrid Maschek, Ioana Badea, Ioana Cristodorescu, Ioana Vîlcu, Laura Sima, Liana Herea, Marian Codrea, Medeea Stănescu, Sara Muste, Sebastian Beianu și Silviu Petrescu.
Atributul definitoriu al Celulei de Artă este faptul că își asumă riscuri. În spațiile sale au poposit lucrările unor autori consacrați însă cei mai mulți expozanți sunt studenți sau absolvenți ai UNARTE, precum și creatori fără o pregătire formală. De la bun început, misiunea galeriei a fost să sprijine talentele emergente iar unii dintre artiștii cu care Celula de Artă a colaborat au devenit, între timp, nume sonore pe scena artei contemporane din România.
În spațiul de la Palatul Bragadiru, galeria își susține, inclusiv prin expoziția colectivă cu vânzare Art for Christmas, una dintre cele mai importante misiuni – aceea de a-i ajuta pe artiștii emergenți să treacă din spațiul de expunere neconvențional către cel instituțional.
Evenimentul este organizat cu sprijinul și în colaborare cu Palatul Bragadiru și Bulevart.
Celula de Artă a debutat în 2017 ca un spațiu cu deschidere stradală, care și-a propus să permită lucrărilor să evadeze din spațiul clasic al galeriei, pentru a interacționa cu un public nou, care nu obișnuiește să participe la vernisaje; și în acest context, nemaiexistând o barieră fizică și temporală între obiectul de artă și privitor, se creează un dialog liber, direct și nonconformist.
Galeria vine în sprijinul creației contemporane în ariile tematice ale artelor vizuale și încurajează dezvoltarea de noi forme de expresie artistică accesibilă la orice oră, în spațiul-vitrină de pe B-dul Carol nr. 53, pentru publicul stradal. Cu o prezență de peste 6 ani pe scena artei din București, Celula de Artă a susținut peste 190 evenimente (expoziții, performance-uri, live-uri). Începând cu anul 2022, Celula de Artă și-a extins activitatea printr-un Pop-Up Window în cadrul programului Feat. Kulterra, ce găzduiește ”artă în vizită”, dar și la Galeria Verticală din incinta Random Space, la ArtSafe, singurul depozit profesional și autorizat de artă și obiecte de colecție din România și la Palatul Bragadiru, grație sprijinului oferit de Bulevart.
Noutățile din Celula de Artă se pot vedea pe Facebook și pe Instagram.
Parteneri strategici: Casa Carol, Kulterra Gallery, Random Space, ArtSafe, Palatul Bragadiru, Teatrul Pod.
Parteneri media: Radio România Cultural, Radio București FM, Spotmedia, IQads, Zile și Nopți, B365.ro, Happ.ro, Cărturești, Curatorial, Propagarta, Revista Golan, Ziarul Metropolis, Observator Cultural, The Institute, Zeppelin, Modernism, PRwave, Gonext, Bookblog, 4arte, Empower Artists, Iqool, Munteanu, SMARK, Săfițicuminți.
Support Us
Dacă te regăsești în contentul nostru și îți place, sprijină activitatea Contemporary-Establishment și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de nimeni, așa ca site-ul și toată această intreprindere functionează din fonduri proprii.
După vernisajul din 5 decembrie, expoziția THIS IS MY YOUTHOPIA, care încheie proiectul Post-Digital Intersections, organizat de Asociația Culturală Marginal, a intrat în ultima sa săptămână în care poate fi vizitată. Ea reunește în incinta Palatului Ștefania din Timișoara, lucrări de la 6 tineri timișoreni aleși în urma unui apel deschis, care au lucrat cu șase tineri curatori pentru a-și dezvolta propriile proiecte în jurul conceptului post-digital și pornind de la tema curatorială Youthopia. Expoziția poate vizitată zilnic, până vineri, 15 decembrie, între orele 15.00 – 20.00. Accesul publicului este liber.
Cele șase spații create explorează idei și practici post-digitale în instalații complexe, de mari dimensiuni, într-o căutare de demistificare a digitalului și de întoarcere la ceea ce contează cu adevărat.
Post-Digital Intersections a fost o provocare deschisă de a vorbi despre lumea care ne înconjoară într-un mod liber, deschis și mai ales direct, renunțând la limbajul criptic pe care arta îl folosește în general. Prin modul deschis în care toți participanții au răspuns la provocare, de la tinerii artiști, la mentorii din toată lumea și, nu în ultimul rând, la toată echipa proiectului, am deschis un dialog despre probleme societale cu care ne confruntăm zi de zi. – Andrei Tudose, curatorul programului Post-Digital Intersections.
Cei șase tineri artiști timișoreni care expun în cadrul expoziției THIS IS NOT MY YOUTHOPIA sunt Alexandra Costea, Anca Șișu, Andreea Ioniță, Dorian Boloca, Ioana Bartha și Sorin Valea iar curatorii care le-au fost alături din cadrul Centrului de Excelență în Studiul Imaginii din București sunt Alexandra Buiga, Andra Merfu, Eliza Pătrașcu, Iulia Kycyku, Mihai Milea și Miruna Barcan.
Proiectul mi-a oferit oportunitatea de a crea după alte reguli decât cele cu care sunt obișnuită, atât din punct de vedere al mediului de creație, cât și al procesului de dezvoltare. Pentru mine, Post-Digital Intersections a însemnat aducerea la viață a unei frânturi de expresie extrem de importante, care altfel nu ar fi văzut lumina zilei. – Anca Șișu, artist în expoziția THIS IS NOT MY YOUTHOPIA.
Deși am plecat de la o idee pe care nu eram sigură, Post-Digital Intersections mi-a oferit oportunitatea de a dezvolta o instalație, într-un mediu sigur și deschis. Formatul alternativ al proiectului a fost cel ce mi-a permis să mă exprim liber, coerent și sincer. Fiind prima dată când am lucrat cu instalație, faptul că mentorii și curatorii m-au susținut la fiecare pas al procesului a făcut posibilă materializarea acestei idei care s-a schimbat drastic de-a lungul perioadei mentorale. Pentru mine acest proiect a însemnat concretizarea unei idei ce a fost respinsă într-un mediu academic, dar renăscută într-un mediu alternativ. – Alexandra Costea, artist în expoziția THIS IS NOT MY YOUTHOPIA.
Proiectul cultural Post-Digital Intersections a fost dezvoltat de Asociația Marginal la intersecția dintre artă, știință și tehnologie, ce și-a propus să ofere și sprijin pentru cercetare, cât și pentru producție artistică pentru 12 tineri practicieni din România selectați printr-un apel deschis. Aceștia au avut oportunitatea de a colabora pe tot parcursul programului atât între ei, cât și cu artiști și curatori internaționali – Annick Bureaud (FR), Ruth Anderwald + Leonhard Grond (AT), Claudia Schnugg (AT), Dasha Ilina (FR/RU), Jan Świerkowski (PT/PL), Andrei Tudose și Sabina Suru (RO). Programul mentoral a fost coordonat de către Andrei Tudose și Annick Bureaud și a avut un format hibrid, atât online, cât și offline, creând astfel un cadru de lucru pentru practicieni atât din domeniul artelor vizuale, cât și al științelor umaniste.
THIS IS NOT MY YOUTHOPIA nu este doar “încă” o expoziție în programul cultural intens al Timișoara 2023. Expoziția are la bază un program mentoral unic, care a fost o experiență bogată și complexă. Am fost surprinsă de maturitatea și calitatea lucrărilor care au rezultat în urma acestui program, deschiderea tinerilor artiști și semnificațiile stratificate surprinse de aceștia, care au generat discuții aprinse între mentori. Am fost intrigată de faptul că multe dintre lucrări abordează tematici legate de memorie și pierdere, în special având în vedere că sunt propuse de către tineri. A fost foarte interesant să descopăr cum fiecare dintre ei a încorporat aceste subiecte într-o maniera diferită, atât material cât și estetic. – Annick Bureaud, coordonator studenți CESI pentru expoziția THIS IS NOT MY YOUTHOPIA.
***************
Post-Digital Intersections este un proiect Marginal.
Asociația Culturală Marginal este o organizație non-profit care funcționează ca un colectiv transdisciplinar ce urmărește să susțină, să promoveze și să extindă punți între artiști și diverși agenți din alte domenii, cu accent asupra științelor umaniste, respectiv implicațiile științei și tehnologiei în structurile socio-culturale. Scopul Marginal este agregarea unei rețele colaborative care să (re)unească domenii care nu sunt întotdeauna asociate artei – cum sunt, spre exemplu, știința și tehnologia – și publicul, printr-un mod participativ, care să pună sub semnul întrebării paradigma încă actuală a publicului-spectator.
********************
Post-Digital Intersections este finanțat de Ministerul Culturii prin Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara.
Proiectul face parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul European Echoes, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii.
Post-Digital Intersections face parte din Open Practice Society, platforma Marginal pentru educație alternativă la intersecția dintre artă, știință și tehnologie
Proiectul este sprijinit de Forumul Cultural Austriac în București.
Parteneri:
Ars Electronica Export, die Angewandte – University of Applied Arts Vienna, CESI – Center of Excellence in Image Studies, West University of Timișoara / Arts & Design Faculty, Austrian Cultural Forum in Bucharest, NØ School, Leonardo/Olats, Obsolete Studio, Instytut B61, Simultan, Ephemair, Goethe Institut, Kozel
Parteneri media: Radio România Cultural, Zile și Nopți, IQads, Propagarta, Institute, Revista Zeppelin, Revista Arta, Modernism, Igloo, HAPP, Savantgarde, Curatorial.
Support Us
Dacă te regăsești în contentul nostru și îți place, sprijină activitatea Contemporary-Establishment și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de nimeni, așa ca site-ul și toată această intreprindere functionează din fonduri proprii.
Georgiana Necșa este membră a corului Operei Naționale Române din Timișoara, profesor canto la Școala de Arte din cadrul CECART, dar și interpretă de muzică tradițională. Despre evenimentul pe care l-a curatoriat, despre colaborarea cu Opera Națională Română Timișoara, dar și multe altele, ne vorbește în interviul de mai jos.
Despre ce îți place să cânți și ce anume te inspiră?
Pentru mine, muzica a fost mereu modalitatea de exprimare. Din frageda copilărie și până în prezent, nu am descoperit o altă formă de manifestare a mea ca om și ca suflet mai potrivită decât muzica.
Ce mă inspiră? Orice sau uneori nimic. E așa de simplu precum auziți. La fel de simplu ca firea. Arta este canalul de conexiune al sufletelor care exprimă emoții, trăiri, sentimente. Toate acestea sunt atât de variate precum este și omul. E firesc atunci ca muzica să reflecte emoțiile așa cum le simțim. Nealterate, pure. Abia atunci arta își va fi îndeplinit cu adevărat menirea.
Ce simți când ești pe scenă sau în mijlocul oamenilor? Cum ai descrie experiența?
Întotdeauna am privit scena ca pe un templu sacru în care intru cu smerenie, ca să dăruiesc semenilor mei o parte din suflet. Așa că sentimentele care mă încearcă sunt variate, însă esența lor este constituită din bucuria de a dărui.
Parte din crezul meu artistic rezonează cu ideea că misiunea noastră este una extrem de
importantă, iar spectatorii merită toată considerația și toată dragostea noastră. Unii dintre ei poate se află pentru prima dată într-o sala de spectacole, alții poate pentru ultima. Ce emoție am putea să generăm cu acest gând?
Mai există noțiunea de „emoții” după atâția ani?
Voi răspunde extrem de simplu la această întrebare . În lipsa emoției nu mai exista artă.
Când și cum a început colaborarea ta cu Opera Națională Română Timișoara?
În timpul studiilor de masterat, în urmă cu aproximativ 5 ani a început fericita mea colaborare cu Opera Națională Română din Timișoara. Regretatul Maestru Corneliu Murgu m-a audiat înainte de a fi acceptată ca și colaborator în compartimentul cor, și de acolo a început povestea.
Ce înseamnă opera pentru tine? Opera ca gen muzical și opera ca instituție?
Mă smerește acest gen muzical deoarece este atât de grandios și splendid în Esență, atât de complex precum sufletul uman. Generator de stări, capabil de a crea punți între geniile muzicale ce au stat la baza compozițiilor, interpreți și spectatori.
Aș putea să rezum totul la o singura idee: pentru mine personal, opera ca stil, dar și ca instituție întruchipează puntea de trecere către cele mai înalte vibrații, către acel spațiu sacru, providențial în care sufletul se simte “acasă”.
Cum crezi că se raportează publicul la artă acum, când totul se derulează în viteză, și mai ales, în epoca social media și a informației obținute facil?
Nu aș dori să generalizez acest răspuns. Consider că fiecare om se raportează față de artă așa cum simte și cum trebuie să o facă. Unii dintre oameni sunt prea puțin expuși informației sau chiar deloc, alții poate nu sunt curioși de acest timp de informație. Însă îmi place să spun că pentru acei “fericiți”, arta este Esență vitală.
Povestește-ne, te rog, cum a fost inaugurarea galeriei Pod, și totadată vernisajul curatoriat de tine, Opus 25.
Galeria POD a Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș a fost inaugurată în 25 octombrie prin inspirația și bunăvoința doamnei manager Liliana Laichici, dar și a celor ce au susținut financiar aceasta idee genială, cei de la Consiliul Județean Timiș, domnul președinte Alin Nica.
A fost onoarea mea să îmi asum curatoriatul întregii expoziții de inaugurare a acestui spațiu, din dorința artistului. Am fost gazdele fericite timp de 6 săptămâni al unui artist sculptor contemporan cu noi, timișorean pe deasupra : Linda Saskia Menczel. Aflată la 25 de ani de activitate, ne-a dăruit din lumina ei și totodată răspunsuri la întrebările esențiale ale vieții , în ceea ce privește menirea noastră ca suflete, legătură între noi și divinitate, taine ale Marelui Univers.
Pentru mine personal, și sunt convinsă acum, la final de expoziție, a fost cel mai relevelator moment al existenței mele. Au participat oameni de excepție în cadrul expoziție OPUS 25,
suflete extraordinare de artiști, oameni de știință, maeștri ai cuvântului. Aș putea scrie un roman probabil despre tot ce s-a trăit în cadrul acestui mare eveniment, însă nu o voi face, tocmai pentru că este extrem de dificil de încadrat în anumite cuvinte tot tumultul sufletesc prin care s-au modelat inimi. Așadar, Linda Saskia Menczel…mă înclin!
Care sunt cele mai mari provocări pe care le întâmpini atunci când pui pe picioare un astfel de eveniment?
Atât de frumos a ieșit acest eveniment și atât de lin s-au conturat ideile, încât sincer, îmi e greu sa îmi amintesc dificultățile. Nimic nu a fost prea greu sau imposibil. Atunci când exista motivație și oameni de nădejde care nu se dau în laturi de la a crea lucruri extraordinare, echipa este completă. “PER ASPERA AD ASTRA”. Nimic nu este imposibil!
Ce planuri de viitor ai în ce privește cariera ta de interpret?
Am încetat să mai făuresc planuri. Le las în grija Creatorului, pentru că sigur se pricepe mai bine decât mine. Eu nutresc speranțe și mă străduiesc să creez gânduri frumoase. Din ele se va naște adevărul, binele și frumosul. Cred că este suficient pentru a putea dărui semenilor mei din hrana cu care ma hrănesc și eu la rândul meu: artă.
Mulțumesc!
Interviu realizat în colaborare cu prietenii de la cultartes.com
Dacă te regăsești în contentul nostru și îți place, sprijină activitatea Contemporary-Establishment și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de nimeni, așa ca site-ul și toată această intreprindere functionează din fonduri proprii.
Pe data de 7 decembrie, la Cinema Timiș, a avut loc conferința de presă care marchează, în mod simbolic, finalul programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, unde oficialitățile orașului și ale județului și-au spus cuvântul despre ce a însemnat acest an pentru Timișoara și care este viitorul cultural al acestui oraș.
În cadrul conferinței, primarul orașului Timișoara, Dominic Fritz, a abordat subiectul transformării orașului prin intermediul culturii și a evidențiat relația strânsă a Timișoarei cu Europa. Acesta a împărtășit, de asemenea, planurile pentru viitorul orașului.
„Peste 50 de companii au devenit parte a programului cultural, încheind parteneriate cu Asociația Timișoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, și peste 20 de milioane de lei au constituit contribuțiile lor.
Deși probabil întrebarea de pe buzele tuturor este câți bani s-au investit în această capitală, amintesc că programul a fost unul multianual și sunt peste 20 de milioane de euro investiți de cei trei finanțatori pe toată durata proiectului, inclusiv anul acesta. În ceea ce privește Primăria Timișoara, pot să spun că doar anul acesta bugetul total pentru instituțiile de cultură și Centrul de Proiecte, fără investițiile separate, a fost de aproape 30 de milioane de euro, 145 de milioane de lei.
Din această sumă, jumătate a fost pentru acest an de Capitală Culturală, dar cultura în Timișoara este finanțată într-un mod consistent oricum.
Dacă vorbim de al doilea obiectiv al capitalei culturale și de expunerea națională și internațională, au fost peste 40 de mii de apariții având ca subiect doar capitala culturală în media și valoarea media doar a celor din presa națională a fost de 20 milioane de euro. Am apărut în multe publicații internaționale, de la The Independent la The New York Times, deci Timișoara chiar a reușit să se impună pe scena internațională.
Am dus această diplomație a Timișoarei și în afara țării, în 15 Institute Culturale Române au avut loc evenimente care au avut ca tema această capitală europeană.
Președintele Consiliului Județean, Alin Nica, a adus în discuție potențialul turismului cultural în regiune, subliniind importanța facilitării accesului publicului larg la evenimente culturale. De asemenea, a evidențiat potențialul titlului de Capitală Europeană a Culturii, subliniind impactul pozitiv pe care acest titlu îl are asupra întregii regiuni.
„Ceea ce ne-am propus a fost să implementăm o viziune complementară cu ceea ce și-a propus Primăria Timișoara. Dacă Primăria și-a propus să meargă pe orizontală și să cuprindă toate cartierele cu această efervescență a culturii, noi ne-am propus să mergem pe verticală, să punem accent pe evenimente care promovează excelența artistică și impactul major, să aducem laolaltă foarte mulți timișoreni și vizitatori și să răspândim teritorial efectele pozitive ale titlului de capitală, chiar dacă dosarul de candidatură al Timișoara nu avea o componentă teritorială pregnantă în afara Timișoarei. Am ajuns la Lugoj cu Festivalul Enescu, am ajuns la Sânnicolau Mare cu Retracing Bartok, la Peștera Românești într-o incursiune inedită a muzicii clasice.
Nu în ultimul rând, când vorbim de excelență artistică, ne-am gândit să facem aceste evenimente care să dea o dimensiune europeană acestui titlu. Îmi spunea un prieten din Viena că a fost foarte mândru să vadă zilele acestea afișe cu Constantin Brâncuși. Cred că acest apogeu al programului Cultural reprezintă o veritabilă carte de vizită pentru Timișoara mulți ani de acum încolo. Ar fi trebuit să avem mai multe evenimente de anvergură care să fie pe billboardurile marilor capitale europene, dar cu siguranță Timișoara are oportunitatea de acum ca în anii următori să facă acest lucru și aceasta a fost doar încălzirea pentru ce va urma.
Ramona Laczko-David, coordonatoarea proiectului cultural național Timișoara 2023, a vorbit despre impactul programului asupra diverselor comunități și categorii de public, subliniind efectele acestuia asupra sectorului cultural la nivel local și național. În prezentare, a abordat temele curente ale agendei europene prin intermediul programului și a evidențiat consecințele acestuia asupra diferitelor grupuri sociale și comunități, punând accentul pe contribuția la dezvoltarea sectorului cultural în ansamblu.
Din perspectiva Centrului de Proiecte și a rolului său în implementarea acestui program, nu pot să spun decât că rolul acestuia a fost unul complex și acest lucru a decurs din mai multe roluri pe care le-a îndeplinit în această perioadă: a fost principala autoritate finanțatoare a programului, responsabil de coerența artistică și coordonarea strategică prin găzduirea echipei curatoriale, responsabil și de relația cu Comisia Europeană și coordonator al procesului de monitorizare și evaluare a impactului acestui program. Astfel, sunt în curs de achiziționare trei studii ale căror rezultate vor fi publicate anul viitor și anume: unul despre evoluția scenei culturale, un studiu dedicat implicării publicului și un studiu dedicat guvernanței programului cultural Timișoara 2023.
În punctul central pentru noi a fost Power Station, o componentă dedicată creșterii capacitării sectorului cultural și cred că acest program devine unul central pentru activitatea Centrului de Proiecte în perioada următoare și să nu uităm de rolul de organizator de evenimente cu rolul de reprezentare.
Cel mai important, un lucru care nu s-a văzut atât de mult, a fost rolul Centrului în negocierile legislative care s-au purtat pentru a asigura un cadru legislativ cât mai solid pentru finanțarea proiectelor culturale în anii următori și, de asemenea, activitatea Centrului de Proiecte în managementul spațiilor de care au beneficiat operatorii culturali anul acesta.
Pe plan local, programul a contribuit la o platformă care a încurajat artiștii locali și internaționali să-și împărtășească creațiile și să sublinieze aspecte culturale fundamentale, cum ar fi dreptul la identitate, la liberă exprimare și la solidaritate. Sunt criterii esențiale pentru care Timișoara a primit premiul Melina Mercouri anul acesta și, de asemenea, multe dintre proiecte au integrat teme sociale și s-au străduit să adapteze conținutul cultural pentru persoane cu abilități diferite de înțelegere și participare. Acesta a fost un criteriu important pentru noi în toate evenimentele cu rol reprezentativ pe care le-am organizat.
Eforturile Centrului de Proiecte au fost la fel de mari și în a extinde programul cultural, avand 13 linii de finanțare pe care le-a lansat anul acesta, ceea ce a făcut ca întregul ecosistem să aibă o creștere de 2.4 față de 2021, iar într-o statistică a rezultat că s-au format de două ori mai multe parteneriate comparativ cu cele de la începutul anului.
Simion Giurcă, Asociația pentru promovarea Timișoarei:
Timișoara a avut, până la acest moment, peste 800.000 de nopți de cazare, iar media nopților petrecute de turiști în oraș este de 2.25 nopți. Undeva în luna februarie vom avea date complete despre ce a însemnat turismul în Timișoara din anul capitalei europene a culturii.
Cifrele din comunicare arată succesul pe care acest an l-a avut. În 2023, în Timișoara s-au acreditat 253 jurnaliști români din presa locală, centrală și națională și 86 jurnaliști străini din țări precum Croația, Grecia, Serbia, Germania, Italia, Franța , Portugalia, Ungaria, iar lista poate continua.
Anul acesta, șapte rezidențe radio au realizat și transmis emisiuni în direct din Piața Unirii, iar trei dintre ele au ajuns chiar de două ori. Astfel, au fost zece rezidențe radio și o revistă tipărită, dedicate Timișoarei.
Emisiunea „Cursa prin istorie” realizată de TVR Cultural a avut numeroase episoade despre programul cultural.
Newsletter-ul săptămânal a reușit să strângă peste 5.000 de abonați, iar în ceea ce privește audiența, 9,8 milioane de oameni au auzit cel puțin odată că anul acesta Timișoara poartă titlul de Capitală Europeană a Culturii.
Cortina coboară încet peste un an plin de magie și inspirație pentru Timișoara – anul în care a strălucit sub titlul de „Capitală Europeană a Culturii”. În decursul anului 2023, programul cultural a reprezentat o călătorie fascinantă, susținută de o dedicare profundă pentru evidențierea identității, diversității și avangardei culturale din Timișoara. Acest an a fost un capitol special în istoria orașului, o ocazie sărbătorită acum, în această lună, când comunitatea reflectă asupra experiențelor trăite și privește cu încredere către viitorul cultural al acestui oraș. Timișoara 2023 continuă. La nesfârșit.
Support Us
Dacă te regăsești în contentul nostru și îți place, sprijină activitatea Contemporary-Establishment și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de nimeni, așa ca site-ul și toată această intreprindere functionează din fonduri proprii.
A devenit deja o tradiție ca în perioada sărbătorilor de iarnă Moș Crăciun să intre în casele familiilor din medii defavorizate cu cele mai frumoase daruri. În acest an, Campania umanitară „Fii Moş Crăciun pentru o zi” își propune să ajungă la peste 2000 de copii din județele Constanța, Teleorman și Dolj.
În perioada 11 – 23 decembrie campania își deschide larg brațele pentru toți cei care-și doresc să aducă un zâmbet pe fețele celor mici. Oricine poate afla cum este să fii Moș Crăciun, oferind donații pentru copii precum geci, ghete de iarnă, jucării, rechizite, cărți, alimente neperisabile, dulciuri sau produse de igienă. Donaţiile pot fi aduse în perioada 11- 16 decembrie, intervalul orar 10:00 – 20:00, la Biblioteca Națională a României, bd. Unirii nr. 22, gazda campaniei din acest an.
Pregătirea cadourilor va începe în 11 decembrie și până vineri, 22 decembrie, voluntarii vor sorta donațiile primite și vor aranja cu mare grijă cadourile. Darurile vor fi împărțite de cu zori, în 23 decembrie, de către 20 de echipe de spiriduși, care vor aduce zâmbete și bucurii copiilor din județele Constanța, Teleorman și Dolj.
Maratonul de turtă dulce este evenimentul în care sunt așteptați copiii și părinții lor să dea o mână de ajutor la prepararea dulciurilor pentru cele 2000 de cadouri care vor ajunge în familii din medii defavorizate. Acțiunea se va desfășura în zilele de 18 și 19 decembrie, iar cei care își doresc să participe este nevoie să completeze un formular de înscriere pe care îl găsesc pe site-ul campaniei „Fii Moș Crăciun pentru o zi”.
În acest an oricine se poate implica mult mai ușor. Pe lângă strângerea de donaţii, doritorii pot oferi o sumă de bani pentru a-l ajuta pe Moș Crăciun sau pot cumpăra produse din magazinul acestuia: un vin bun, un cozonac aromat sau cele mai deosebite decorațiuni și lumânări, toate la pachet cu o faptă bună.
„În 2022 am reușit să ajungem la peste 600 de copii din mediul rural, din județele Teleorman, Giurgiu și Călărași. În acest an am hotărât să ne mărim eforturile și să mergem în casele a peste 2000 de copii și avem convingerea că vom reuși.”, afirmă coordonatorul campaniei, Ștefan Lățea.
Campania umanitară „Fii Moş Crăciun pentru o zi” este o iniţiativă civică organizată cu sprijinul logistic al Asociaţiei Create Yourself.
Support Us
Dacă te regăsești în contentul nostru și îți place, sprijină activitatea Contemporary-Establishment și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de nimeni, așa ca site-ul și toată această intreprindere functionează din fonduri proprii.