Dwayne Johnson Renunță la Tipare în „The Smashing Machine” – Un Knockout Cinematografic Semnat Benny Safdie

Există o glumă recurentă în cultura pop: poți să ghicești filmul lui Dwayne „The Rock” Johnson doar uitându-te la poza cu el? Spoiler: nu prea. Cămașă crem, descheiată, pantaloni cargo, sprânceana ridicată – imaginea e aceeași, indiferent dacă ești în junglă, pe munte sau într-un oraș care tocmai se prăbușește. Și totuși, The Smashing Machine, cel mai nou film al superstarului cu bicepsi cât niște bile medicinale, promite să rupă acest tipar cu un uppercut cinematografic de toată frumusețea.

În regia lui Benny Safdie – unul dintre frații care ne-au lăsat cu pulsul ridicat după Uncut Gems și Good Time – The Smashing Machine vine ca un veritabil tur de forță. De data aceasta, The Rock nu joacă The Rock. Nu e glumeț, nu sare din elicoptere, nu are replici catchy. E Mark Kerr, luptătorul legendar din UFC, prins în hățișul faimei, al abuzurilor și al propriilor demoni. Și, dacă ne luăm după trailer, Johnson livrează o performanță care pare să vină cu durere, vulnerabilitate și, da, talent actoricesc adevărat.

Transformarea e palpabilă – fizic, emoțional, estetic. Safdie îl dezbracă (metaforic) pe Johnson de armura Hollywood-ului și-l aruncă într-un ring murdar, unde fiecare lovitură pare reală și fiecare cadru pulsează de tensiune. Un fel de Raging Bull pentru generația octogonului, cu un protagonist care, în sfârșit, joacă un om și nu o caricatură de acțiune.

Vezi și – Thrash Metal: Atunci Când Metalul A Înnebunit de Tot

La fel de interesantă este și prezența lui Emily Blunt, într-un rol ce pare să-i ofere o chimie dramatică neașteptată cu Johnson – și nu, ca să clarificăm din start, nu e nicio legătură cu Jungle Cruise. Aici nu zâmbim. Aici suferim, ne batem și căutăm sens.

În spatele camerelor, faptul că Benny Safdie regizează solo (în timp ce fratele Josh lucrează la un alt proiect cu Timothée Chalamet) adaugă o notă de curiozitate: cât din energia febrilă a filmelor Safdie se păstrează? Răspunsul pare să fie: suficient cât să te țină cu respirația tăiată.

Cu o lansare programată în octombrie în SUA și cu A24 la cârmă, The Smashing Machine nu doar că se anunță un hit indie cu sânge în vene, dar are și toate ingredientele unui candidat serios la Oscar. Dacă Academia e pregătită să-l ia în serios pe Dwayne Johnson, acesta ar putea fi momentul zero.

Un lucru e cert: Dwayne Johnson pare să fi spart cu stil bariera dintre vedetă și actor. The Smashing Machine promite să fie filmul care îl redefinește. Și despre asta merită să vorbim – cu voce tare, cu admirație și, de ce nu, cu o sprânceană ridicată.

Donează prin Revolut pentru susțiterea platformei noastre. Numai așa vom reuși să creștem și să creem conținut mai calitativ.

The Amsterdams lansează Desculț, prima lor piesă în limbă română

The Amsterdams, trupă din primul val de indie rock de la noi, împlinește anul acesta 20 de ani. Pentru a marca trecerea prin scenele patriei și nu numai, formația lansează prima lor piesă în limba română, Desculț. 

Noul single s-a născut în urmă cu aproximativ 2 ani și a pornit inițial dintr-un jam, care ulterior și-a găsit forma cea mai bună într-o versiune cu versuri în limba maternă. Cu ritmuri 70’s și chitări pe alocuri gipsy, dar cu puternice accente rock and roll, Desculț te poartă spre o lume a dragostei mitice, în care pericolul de a iubi te paște la orice colț. 

Desculț a fost înregistrată de Andrei Hațegan, (voce, chitară), Andrei Ungureanu (chitară), Dragoș Crifcă (bass), cu Daniel Olteanu la tobe, la finele lui 2024. Ascult-o pe spotify aici – https://open.spotify.com/album/1F2oswuZizYRnHhylffIsX?si=HVjtAg0SRm-u4XJ8_ewFiw

“Nu prea ai multe opțiuni cu piesa asta – ori te duce cu gândul la Nightlosers, ori la Phoenix sau Doobie Brothers, din ce-mi spun apropiații, dar nu aș vrea să spoilesc surpriza. Cert e că ne-am distrat cântând-o și mai ales la înregistrări, unde a mers totul legat. E primul nostru single pe 2025, iar tot ce ne dorim este să aducă o continuitate muzicală pentru formație. Sunt foarte curios cum va reacționa lumea la ea și abia așteptăm să o cântăm live“, spune Andrei Hațegan, vocea The Ams. 

Vezi și – „Kraven the Hunter” – Vânător sau Victimă? Un Film Care Își Îngroapă Propriul Potențial

The Amsterdams au până în prezent 4 albume lansate și un EP, în cei 20 de ani de la înființare. Trupa a pornit în București, în 2005, la inițiativa lui Andrei Hațegan și Andrei Ungureanu, încercând să aducă un suflu nou în peisajul muzical autohton, prin infuziunile de indie rock a la The Strokes, Arctic Monkeys sau Bloc Party. Ușor, trupa și-a făcut loc în scenele cluburilor și festivalurilor, urmând sute de concerte în țară și străinătate, printre care un turneu european în deschiderea canadienilor Wolf Parade sau un mini tour în India, cu escale în Amsterdam, Londra, Stockholm sau Glasgow. 

Primul material lansat a fost EP-ul Automatic, urmat de albumul Adolessons, apoi Electromagnetica, inspirat de numele fabricii unde repetau, a venit ulterior acusticul Winds Apart, și cel mai recent, Eternity for dummies, semnat Universal Music. După acestea au urmat single-urile Avatar, Humming Song și Sad Smile, ce ar urma să fie incluse pe un nou album. 

Trupa a avut o componență mereu schimbătoare de-a lungul vremii, însă cea mai recentă pentru formula de live îi include pe Andrei Hațegan, (voce, chitară), Andrei Ungureanu (chitară), Dragoș Crifcă (bass) și Gabriel Ciocan (tobe). Recent, trupa a fost invitată la Radio Guerrilla pentru un live acoustic, ce poate fi văzut aici.