„Iarna cu a ei vrajă are pentru mine măreția ei ca anotimp și esență, nu încetează să fie încă din adolescență o mare sursă de inspirație și nostalgie.” – a declarat Călin Pop.
Melodia „Vraja din iarnă” poate fi ascultată și pe Youtube aici:
Tu ce părere ai despre nou single Călin Pop, ”Vraja din iarnă”?
Support Us
Dacă te regăsești în contentul nostru și îți place, sprijină activitatea Contemporary-Establishment și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de nimeni, așa ca site-ul și toată această intreprindere functionează din fonduri proprii.
Castelul Bánffy – Bonțida, Strada Principală 407105 Bonțida
17-21 iulie 2024
Electric Castle 2024 sună epic! Cu Massive Attack, Bring Me The Horizon și Queens of The Stone Age ca headliners confirmați, a 10-a ediție a festivalului se anunță cu foarte mult rock și trip hop. Lista artiștilor e completată de Chase and Status (live), Marc Rebillet,Nina Kraviz, Bonobo, Dj Shadow, Sleaford Mods, printre multe alte nume, și un invitat supriză: Shaquille O’Neal aka DJ Diesel, legendă NBA și autoproclamat „dubstep dad”. Fanii au șansa de a vedea toate aceste nume la Electric Castle la un preț de numai 119 Euro, o promoție specială până în 20 decembrie.
Abonamentele pentru ediția 2024 a festivalului sunt disponibile la prețul de 119 Euro, în ofertă specială până la data de 20
Au pus bazele trip hop, unul din cele mai influente stiluri muzicale ale ultimelor decade, și au inspirat o întreagă generație de artiști prin extraordinara lor putere creativă în muzică, arte vizuale și activism. Massive Attack își merită pe deplin statutul de trupă cult iar organizatorii Electric Castle sunt onorați să ofere publicului șansa de a asculta, live, piese iconice precum Teardrop, Angel sau Unfinished Sympathy.
E timpul pentru noi mosh pit-uri electrice la scena principală: Bring Me The Horizon revin la EC, în plin turneu de promovare a unui nou album ce va surprinde fanii cu un sound diferit. La prima prezență a trupei în România, Queens of The Stone Age (QOTSA) promit un masterclass în rock! QOTSA este pregătită cu un show ce trece prin toate perioadele din cariera legendarei trupe, de la hituri precum Nobody Knows și I Sat By The Ocean, la recentul Carnavoyeur. Să-l vezi pe Josh Homme live, pe mainstage la Electric Castle, este un vis ce trebuie împlinit de oricine iubitor de rock alternativ.
Cu 3 piese simultan în topurile din întreaga lume, Chase and Status sunt, în prezent, în formă maximă. Unii dintre cei mai buni artiști D’n’B vor fi la castel în formulă live, ceea ce se întâmplă foarte rar pentru duo-ul britanic. Două legende, ambele cu rădăcini în trip hop și o carieră impresionantă în spate: DJ Shadow, omul ce a transformat sampling-ul în artă, și Bonobo, producătorul a cărui discografie e o întreagă călătorie între stiluri muzicale, sunt, de asemenea, pe afișul Electric Castle 2024.
Pandemia i-a priit de minune lui Marc Rebillet, când o lume întreagă i-a descoperit set-urile improvizate în propria sufragerie. Între timp, „Loop Daddy”, porecla inspirată de tehnicile de live-looping pe care le folosește, a trecut la concerte sold out și pregătește un show unic pentru Electric Castle, în timp ce Nina Kraviz va aduce în festival stilul ei unic ce combină house și techno.
Una dintre cele mai recognoscibile figuri din lume, indiferent dacă e pe terenul de baschet sau în spatele platanelor: Shaquille O’Neal e pe afișul EC ca DJ Diesel, omul ce a convertit energia din sport în set-uri intense de dubstep.
Două trupe de ascultat pe repeat până la concertele lor la EC: Khruangbin, un amestec molipsitor de soul, funk și rock psihedelic, și Sleaford Mods, trupa britanică ce probează că muzica punk continuă să evolueze. Dintre prezențele feminine în line up, fanii tinerei Kenya Grace așteaptă să descopere varianta de concert Strangers, no. 1 în Marea Britanie în această toamnă. După o nominalizare la premiile Grammy, Jayda G, producătoarea ce a lansat remix-uri pentru nume mari ca Taylor Swift sau Dua Lipa, își face debutul și la EC. Hospitality Night @ Electric Castle înseamnă, la ediția a 10-a, un show extins cu Degs, Unglued, Camo & Krooked feat. DAXTA, Anaïs, HOAX și PVC.
Support Us
Dacă te regăsești în contentul nostru și îți place, sprijină activitatea Contemporary-Establishment și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de nimeni, așa ca site-ul și toată această intreprindere functionează din fonduri proprii.
Pe data de 7 decembrie, la Cinema Timiș, a avut loc conferința de presă care marchează, în mod simbolic, finalul programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, unde oficialitățile orașului și ale județului și-au spus cuvântul despre ce a însemnat acest an pentru Timișoara și care este viitorul cultural al acestui oraș.
În cadrul conferinței, primarul orașului Timișoara, Dominic Fritz, a abordat subiectul transformării orașului prin intermediul culturii și a evidențiat relația strânsă a Timișoarei cu Europa. Acesta a împărtășit, de asemenea, planurile pentru viitorul orașului.
„Peste 50 de companii au devenit parte a programului cultural, încheind parteneriate cu Asociația Timișoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, și peste 20 de milioane de lei au constituit contribuțiile lor.
Deși probabil întrebarea de pe buzele tuturor este câți bani s-au investit în această capitală, amintesc că programul a fost unul multianual și sunt peste 20 de milioane de euro investiți de cei trei finanțatori pe toată durata proiectului, inclusiv anul acesta. În ceea ce privește Primăria Timișoara, pot să spun că doar anul acesta bugetul total pentru instituțiile de cultură și Centrul de Proiecte, fără investițiile separate, a fost de aproape 30 de milioane de euro, 145 de milioane de lei.
Din această sumă, jumătate a fost pentru acest an de Capitală Culturală, dar cultura în Timișoara este finanțată într-un mod consistent oricum.
Dacă vorbim de al doilea obiectiv al capitalei culturale și de expunerea națională și internațională, au fost peste 40 de mii de apariții având ca subiect doar capitala culturală în media și valoarea media doar a celor din presa națională a fost de 20 milioane de euro. Am apărut în multe publicații internaționale, de la The Independent la The New York Times, deci Timișoara chiar a reușit să se impună pe scena internațională.
Am dus această diplomație a Timișoarei și în afara țării, în 15 Institute Culturale Române au avut loc evenimente care au avut ca tema această capitală europeană.
Președintele Consiliului Județean, Alin Nica, a adus în discuție potențialul turismului cultural în regiune, subliniind importanța facilitării accesului publicului larg la evenimente culturale. De asemenea, a evidențiat potențialul titlului de Capitală Europeană a Culturii, subliniind impactul pozitiv pe care acest titlu îl are asupra întregii regiuni.
„Ceea ce ne-am propus a fost să implementăm o viziune complementară cu ceea ce și-a propus Primăria Timișoara. Dacă Primăria și-a propus să meargă pe orizontală și să cuprindă toate cartierele cu această efervescență a culturii, noi ne-am propus să mergem pe verticală, să punem accent pe evenimente care promovează excelența artistică și impactul major, să aducem laolaltă foarte mulți timișoreni și vizitatori și să răspândim teritorial efectele pozitive ale titlului de capitală, chiar dacă dosarul de candidatură al Timișoara nu avea o componentă teritorială pregnantă în afara Timișoarei. Am ajuns la Lugoj cu Festivalul Enescu, am ajuns la Sânnicolau Mare cu Retracing Bartok, la Peștera Românești într-o incursiune inedită a muzicii clasice.
Nu în ultimul rând, când vorbim de excelență artistică, ne-am gândit să facem aceste evenimente care să dea o dimensiune europeană acestui titlu. Îmi spunea un prieten din Viena că a fost foarte mândru să vadă zilele acestea afișe cu Constantin Brâncuși. Cred că acest apogeu al programului Cultural reprezintă o veritabilă carte de vizită pentru Timișoara mulți ani de acum încolo. Ar fi trebuit să avem mai multe evenimente de anvergură care să fie pe billboardurile marilor capitale europene, dar cu siguranță Timișoara are oportunitatea de acum ca în anii următori să facă acest lucru și aceasta a fost doar încălzirea pentru ce va urma.
Ramona Laczko-David, coordonatoarea proiectului cultural național Timișoara 2023, a vorbit despre impactul programului asupra diverselor comunități și categorii de public, subliniind efectele acestuia asupra sectorului cultural la nivel local și național. În prezentare, a abordat temele curente ale agendei europene prin intermediul programului și a evidențiat consecințele acestuia asupra diferitelor grupuri sociale și comunități, punând accentul pe contribuția la dezvoltarea sectorului cultural în ansamblu.
Din perspectiva Centrului de Proiecte și a rolului său în implementarea acestui program, nu pot să spun decât că rolul acestuia a fost unul complex și acest lucru a decurs din mai multe roluri pe care le-a îndeplinit în această perioadă: a fost principala autoritate finanțatoare a programului, responsabil de coerența artistică și coordonarea strategică prin găzduirea echipei curatoriale, responsabil și de relația cu Comisia Europeană și coordonator al procesului de monitorizare și evaluare a impactului acestui program. Astfel, sunt în curs de achiziționare trei studii ale căror rezultate vor fi publicate anul viitor și anume: unul despre evoluția scenei culturale, un studiu dedicat implicării publicului și un studiu dedicat guvernanței programului cultural Timișoara 2023.
În punctul central pentru noi a fost Power Station, o componentă dedicată creșterii capacitării sectorului cultural și cred că acest program devine unul central pentru activitatea Centrului de Proiecte în perioada următoare și să nu uităm de rolul de organizator de evenimente cu rolul de reprezentare.
Cel mai important, un lucru care nu s-a văzut atât de mult, a fost rolul Centrului în negocierile legislative care s-au purtat pentru a asigura un cadru legislativ cât mai solid pentru finanțarea proiectelor culturale în anii următori și, de asemenea, activitatea Centrului de Proiecte în managementul spațiilor de care au beneficiat operatorii culturali anul acesta.
Pe plan local, programul a contribuit la o platformă care a încurajat artiștii locali și internaționali să-și împărtășească creațiile și să sublinieze aspecte culturale fundamentale, cum ar fi dreptul la identitate, la liberă exprimare și la solidaritate. Sunt criterii esențiale pentru care Timișoara a primit premiul Melina Mercouri anul acesta și, de asemenea, multe dintre proiecte au integrat teme sociale și s-au străduit să adapteze conținutul cultural pentru persoane cu abilități diferite de înțelegere și participare. Acesta a fost un criteriu important pentru noi în toate evenimentele cu rol reprezentativ pe care le-am organizat.
Eforturile Centrului de Proiecte au fost la fel de mari și în a extinde programul cultural, avand 13 linii de finanțare pe care le-a lansat anul acesta, ceea ce a făcut ca întregul ecosistem să aibă o creștere de 2.4 față de 2021, iar într-o statistică a rezultat că s-au format de două ori mai multe parteneriate comparativ cu cele de la începutul anului.
Simion Giurcă, Asociația pentru promovarea Timișoarei:
Timișoara a avut, până la acest moment, peste 800.000 de nopți de cazare, iar media nopților petrecute de turiști în oraș este de 2.25 nopți. Undeva în luna februarie vom avea date complete despre ce a însemnat turismul în Timișoara din anul capitalei europene a culturii.
Cifrele din comunicare arată succesul pe care acest an l-a avut. În 2023, în Timișoara s-au acreditat 253 jurnaliști români din presa locală, centrală și națională și 86 jurnaliști străini din țări precum Croația, Grecia, Serbia, Germania, Italia, Franța , Portugalia, Ungaria, iar lista poate continua.
Anul acesta, șapte rezidențe radio au realizat și transmis emisiuni în direct din Piața Unirii, iar trei dintre ele au ajuns chiar de două ori. Astfel, au fost zece rezidențe radio și o revistă tipărită, dedicate Timișoarei.
Emisiunea „Cursa prin istorie” realizată de TVR Cultural a avut numeroase episoade despre programul cultural.
Newsletter-ul săptămânal a reușit să strângă peste 5.000 de abonați, iar în ceea ce privește audiența, 9,8 milioane de oameni au auzit cel puțin odată că anul acesta Timișoara poartă titlul de Capitală Europeană a Culturii.
Cortina coboară încet peste un an plin de magie și inspirație pentru Timișoara – anul în care a strălucit sub titlul de „Capitală Europeană a Culturii”. În decursul anului 2023, programul cultural a reprezentat o călătorie fascinantă, susținută de o dedicare profundă pentru evidențierea identității, diversității și avangardei culturale din Timișoara. Acest an a fost un capitol special în istoria orașului, o ocazie sărbătorită acum, în această lună, când comunitatea reflectă asupra experiențelor trăite și privește cu încredere către viitorul cultural al acestui oraș. Timișoara 2023 continuă. La nesfârșit.
Support Us
Dacă te regăsești în contentul nostru și îți place, sprijină activitatea Contemporary-Establishment și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de nimeni, așa ca site-ul și toată această intreprindere functionează din fonduri proprii.